Opt români, membrii ai  aceleiași familii, au fost arestați în Sanlucar la Mayor (Sevilla) acuzați că ar fi sechestrat mai mulți români, cu promisiunea unui loc de muncă. Românii exploatați erau lăsați să iasă doar ca să se ducă la muncă, în agricultură.

Cînd ajungeau în Spania, victimelor li se luau pașapoartele și telefoanele mobile, erau închise la etajele superioare ale caselor unde locuiau membrii clanului, li se interzicea să iasă neînsoțite. Apoi erau duse la muncă în agricultură, unde munceau mai mult de 10 ore pe zi, în toate zilele săptămânii. Victimele dormeau toate într-o cameră, pe saltele puse direct pe jos.

Fată de 14 ani, însărcinată, ținută în codiții inumane

Românii care au căzut victime traficului de persoane și sclaviei moderne au venit în Spania cu promisiunea unui loc de muncă decent și a unor condiții de viață mai bune, dar clanul familial de români a profitat de vulnerabilitatea și nevoile lor pentru a le supune unor condiții inumane de muncă și trai. Printre cele zece persoane eliberate dintr-o casă se numără și o fată de nici 15 ani cu o sarcină foarte avansată.

Pe 23 decembrie, poliția a descins în forță în casa în care trăiau cei 8 membri ai clanului, dar și cele 10 victime ale lor, acestea din urmă în condiții inumane. Stăteau toți înghesuiți într-o cameră, dormeau pe saltele murdare, nu aveau nici curent electric nici apă caldă. Cei opt români arestați sunt acuzați de trafic de persoane, exploatare umană, apartenență la o organizație criminală și fals în acte.

Ancheta a început în iunie 2019, după ce două victime ale clanului au depus plângeri în orașele Villena, în Alicante, și Coria del Rio, în Sevilla. Inițial nu părea că plângerile au legătură una cu alta, dar au fost descoperite același mod de operare folosit pentru a atrage victimele, naționalitatea traficanților, locurile comune în care era sechestrate victimele și puse să muncească.

Lăsați să iasă din casă doar ca să meargă la câmp

La sosirea în Spania li s-a spus tuturor că au o datorie de 500 de euro, pentru formalitățile de angajare și pentru cazare și hrană, pe care urmau să o achite din salariul oricum precar pe care-l primeau. Salariu care însă nu era plătit niciodată la timp, astfel că la datorie clanul a început să aplice dobânzi.

Gruparea era extrem de bine organizată. Unii aduceau români în situații vulnerabile și îi plasau ca forță de muncă prost plătită în fermele din Sevilla. O parte a membrilor supraveghea victimele, astfel încât să nu poată lua legătura cu familiile, sau să părăsească casa nesupravegheate. Condițiile în care locuiau victimele erau inumane.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News