Mulți români care au participat la cercetare au spus că au mers în străinătate din cauza situației financiare precare pe care o aveau în țară (59%).

Rezultatele au reieșit în urma derulării proiectului ”Cultura de acasă”, organizat de Institutul ARGUMENT și DCNEWS RESEARCH & DEVELOPMENT S.R.L., cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

”Această cercetare este un prim pas de identificare a nevoilor, atât a celor plecați în afară, cât și a rudelor acestora. Avem un profil al atitudinii acestora. Românii doresc să se întoarcă și chiar participă activ la diversele acțiuni din cadrul comunităților din care au plecat, deci pot spune că lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună”, spune și Vladimir PRIPP, Sociolog.

Grafic: Motive pentru care românii merg în străinătate (pentru mai mult de 6 luni) / Cercetare Institutul ARGUMENT

”Am dorit să aflăm care sunt principalele liante socio-culturale între românii din străinătate și România. Cea mai consistentă activitate a fost o cercetare sociologică pentru a determina care sunt aceste legături socio-culturale”, explică sociologul Mădălina HIDEG.

Am vrut să aflăm în primul rând care sunt motivele care au determinat plecarea românilor din țară, mai spune aceasta.

Cea mai mare parte a respondenților spun că au plecat din țară din cauza dificultăților financiare cu care se confruntau și sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție greșită în România, în timp ce un procent de 21% este de părere că direcția este bună. 

Grafic: Direcția în care merg lucrurile în România / Cercetare Institutul ARGUMENT

Alături de situația financiară dificilă, o bună parte din cei plecați spun că au ales această cale pentru a crește calitatea vieții (13,3%), pentru a găsi un loc de muncă mai bine plătit în străinătate (9,3%) și din cauza problemelor sistemice din țara noastră (8,6%).

”Unele persoane spun, chiar în termeni mai duri, că România nu le-a oferit nimic și își motivează lipsa de atașament față de țară ”, constată sociologul.

”Ministerul Afacerilor Externe ar putea să se implice în păstrarea legăturii cu România a persoanelor plecate, în sensul în care să dezvolte românii din diaspora să dezvolte afaceri. În momentul în care un român își înființează o firmă, el va angaja tot români. Astfel, s-ar putea facilita integrarea celor care urmează să muncească în străinătate”, mai arată HIDEG.

Radu Cosma explică faptul că lucrurile încep să se miște și în DRP.

”Din 2021, Departamentul pentru Românii de pretutindeni şi-a recăpătat personalitatea juridică. Asta înseamnă că este o structură funcţională, toate lucrurile se întâmplă în curte - și avizele, ştiţi foarte bine, îţi omoară tot timpul. Se observă, din acest an, o dinamică pronunţată, pentru că depinde foarte mult de conducătorii instituţiei. Unii vin să facă poze, alţii vin să facă activităţi în timpul mandatului. Avem norocul, şansa să fie un om din diaspora la conducerea departamentului care să ştie exact care sunt nevoile, care sunt cele mai bune instrumente de intervenţie în comunităţi”, declară Radu Cosma.

Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News