Mădălina Gavrilescu nu are nicio condamnare judiciară, nu a fost niciodată învinovăţită în vreun proces şi nu are cazier. HotNews.ro a reconstruit cazul româncei, pornind de la semnalările făcute de poliţie pentru „participarea la manifestaţii neautorizate” şi până la ordinul de expulzare din Italia.

În cazul în care pe 15 februarie se mai află în Italia, Mădălina riscă de la 2 luni la un an de închisoare. Românca se consideră „victima unei deportări care ar putea crea un precedent periculos”: prin aceeaşi metodă, statul italian ar putea îndepărta din Italia alţi cetăţeni comunitari consideraţi „nedoriţi”.

Un grup de 20 profesori universitari şi experţi de drept internaţional şi comunitar au lansat o petiţie adresată Prefecturii din Roma, prin care contestă măsura extremă luată de statul italian împotriva româncei şi cer imediata retragere a ordinului de expulzare. Petiţia strânsese peste 400 de semnături.

Citește și Italia. Instanța a decis: Acest ROMÂN nu poate fi EXPULZAT. Răsturnare de situație

„Pe 15 ianuarie m-au chemat la poliţie, unde mi-au dat ordinul de expulzare cu efect imediat. Am 30 de zile la dispoziţie ca să părăsesc Italia, unde mi se interzice să mă mai întorc timp de cinci ani de zile. Pe ordin scrie că sunt un cetăţean care are la activ « semnalări pentru participarea la manifestaţii neautorizate ». Este vorba, declară Mădălina pentru HotNews.ro despre « acuzaţii că am manifestat, în perioada 2014 – 2017, alături de alţi italieni, pentru dreptul de a avea acces la o locuinţă ». În textul ordonanţei se mai arată că Mădălina a luat parte la « adunări subversive", ceea ce demonstrează "evidenta lipsă de integrare socială".

Toate acuzaţiile pornesc de la activitatea politică şi socială a româncei, spune ea. „Este adevărat, am participat şi particip la proteste pentru a cere locuinţe şi condiţii de viaţă decente. Am coborât în stradă să apărăm dreptul unor familii, multe cu copii, indiferent dacă erau de italieni sau străini, date afară din casă pentru că nu puteau să-şi plătească chiriile. La aceste proteste am invitat întotdeauna să participe instituţiile statului, pentru a găsi soluţii la cazuri sociale disperate. Dar e mai uşor pentru instituţii să cheme poliţia, decât să se prezinte pentru a rezolva problemele”.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News