De altfel, cifrele au fost avansate încă din vară de autorităţile de la noi. Unii îşi deschid propriile afaceri, alţii îşi caută de lucru în construcţii sau agricultură, ori încearcă să obţină o diplomă de calificare profesională.

Lor li se adăugă un număr din ce în ce mai mare de specialişti IT, care lucrează fie pentru firme din România, fie pentru cele din străinătate.

„Noroc cu pandemia!”

După ce a lucrat 10 ani în construcţii în Anglia şi doi în Spania, pe post de ghid turistic, Nicușor s-a întors acasă. Are acum o firmă de instalaţii sanitare în Cluj-Napoca.

„Acolo am prins experienţa până la urmă, fratele meu mai mare are firma de construcţii şi de acolo am învăţat foarte multe. Am venit acasă şi să fac treabă şi sunt şi mai aproape de părinţi”, spune Nicușor Găvan.

Şi Narcis şi-a deschis o afacere cu banii munciţi în străinătate. Face brânzeturi după reţete tradiţionale din Elveţia, unde a muncit ca bucătar mai bine de patru ani.

„Noroc cu pandemia, pentru că ne-a scos pe toţi producătorii locali în evidenţă şi pe consumatorii noștri i-a adus aproape de noi. Am învăţat reţete noi, reţete pe care eu nu le ştiam, am învăţat ce înseamnă să prelucrez laptele, am învăţat ce înseamnă să îl prelucrez pentru un anumit tip de brânză”, spune Narcis Pintea.

„1.000 de euro pe lună nu reprezintă un venit satisfăcător”

Potrivit jurnaliştilor de la The Economist, aproximativ 1,3 milioane de români s-au întors în ţară în 2020, de trei ori mai mulţi că locuitorii Iaşului, al doilea cel mai mare oraş din România. Unii dintre ei îşi caută de lucru în agricultură. Fermierii de la noi sunt dispuşi să îi angajeze, mai ales că sunt bine pregătiţi şi ştiu să lucreze cu utilaje şi maşini moderne.

„Se întorc de acolo cu foarte multă experienţă, dar şi cu foarte, foarte mari aşteptări faţă de partea remunerativă a muncii lor, destul de mulţi vin crezând că vor avea acelaşi nivel de salarizare că afară. Vin cu ideea că ar trebui să aibă fix aceleaşi condiţii din ţările în care au muncit, ceea ce nu se întâmplă”, spune Cristian Andrici, președintele Asociației Cultivatorilor de cereale și plante tehnice, potrivit Știrile PRO TV.

În străinătate, un angajat în agricultură primeşte în jur de 1.600 de euro, în timp ce în România salariile nu trec de 1.000, Şi în construcţii este nevoie de oameni, însă şi aici aceeaşi problemă.

„Pentru ei 1.000 de euro pe lună nu reprezintă un venit satisfăcător, mulţi dintre ei au câştigat atât de mult încât, chiar dacă s-au întors, pot să stea să lucreze o perioadă destul de mare, aproape un an de zile”, spune Cristian Erbașu, proprietarul unei firme de construcții.

Firmele care oferă cursuri de reconversie au şi de 3 ori mai mulţi clienţi

Câştigători sunt însă cei din IT, care au început să vină acasă în număr tot mai mare pentru că ei îşi pot păstra salariile şi joburile din alte ţări.

Şi firmele care oferă cursuri de reconversie au şi de 3 ori mai mulţi clienţi.

Potrivit legii, autorităţile finanţează firmele care angajează şomeri fie de la firme româneşti fie din străinătate din cauza crizei sanitare. Sprijinul este în valoare de 50% din salariul brut al angajatului, dar nu mai mult de 2.500 de lei brut.

Inclusiv banii trimişi de diaspora în ţară sunt mai puţini. Conform, statisticile BNR , suma totală a fost de 4,6 miliarde de euro, faţă de 5,2 miliarde de euro în 2019. Şi aici vorbim de români situaţi în Germania, Marea Britanie, Italia, Spania sau Franţa.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News