"Aproape un sfert dintre românii din diaspora au votat surprinzător la parlamentarele din șase decembrie 2020, în favoara unui partid cvasi-necunoscut - Asociația pentru Unirea Românilor (AUR). De ce? Este, practic, o scindare a diasporei românești pe linie ideologică?", se arată în introducerea studiului.
"Electoratul diasporei a fost tot timpul foarte critic. Firesc, acționează prin referenți multipli. Cunoaște și situația de acasă dar și pe cea din țările gazdă. La politicianismul , promisiunile neonorate și indiferența partidelor din România diaspora răspunde rapid, la vot. Tendința este ca, din acest motiv, diaspora să dea un vot negativ de neîncredere, unora dintre mai vechile partide, prin susținerea noilor partide. În 2016, la penultimele alegeri parlamentare, USR era cel mai nou partid și a obținut 29% din voturi din partea românilor din străinătate. Era o penalizare și pentru PSD care obținea atunci numai 10% voturi acordate și pentru PNL cu 26% votanți. Relativ nou înființat era, la data respectivă, și Partidul Mișcarea Populară (PMP), oficializat în 2014. Acesta câștiga din partea diasporei 23% din voturi în 2016.
La parlamentarele in 2020, AUR devine cel mai nou partid. Bună parte din multele voturi surpriză pe care le-a primit (25% din totalul opțiunilor diasporei) sunt, foarte probabil, voturi negative, acordate pentru penalizarea partidelor care au dezamăgit. PMP, partid favorit în 2016, cade acum la aproximativ 9% voturi în diaspora. PSD merge în continuare la un minuscul procent de aproximativ 3%. PNL și USR rămân, în votul diasporei, în 2020, la scoruri comparabile cu cele din 2016", se arată în cercetarea profesorului Dumitru Sandu.
"Votul în favoarea AUR în străinătate a fost dat, covârșitor, la secțiile de votare din afara orașelor-capitală ale țărilor gazdă. În secțiile de vot din Belgia, din afara Bruxelles, ponderea celor care au votat cu AUR a fost de 27%. În schimb, ponderea corespunzătoare la secțiile de votare din Bruxelles, orașul capitală, a fost de numai 17%. Practic, pentru 10 dintre cele 13 țări analizate, ponderea votanților în favoarea AUR a fost consistent mai mare în zonele periferice decât în orașele capitală.
Per total țări gazdă ale diasporelor românești, ponderea de susținători AUR în zonele din afara orașelor capitală a fost de aproximativ 27%, comparativ cu aproximativ 18% pro-AUR în secțiile de vot din orașele capitală. Pentru USR-PLUS, procentele corespunzătoare au fost mai mari în secțiile din orașele-capitală (32%), comparativ cu secțiile din zonele periferice (29%).
Prin contrast, voturile pro-USR-PLUS au fost acordate în special în secțiile de votare din orașele capitală, „centrale”. Așa cum era de așteptat, efectul specific de țară de imigrare, de stimulare a voturilor pentru AUR, apare ca fiind statistic semnificativ pentru Italia și Germana, în primul rând, și, în al doilea rând, pentru Franța, Marea Britanie și Spania.
Votul favorabil USR-PLUS este specific pentru diasporele românești din Marea Britanie și din Țările Scandinave. Liberalii au fost votați mai ales în Spania, SUA și Canada. Preferința pentru PSD, deși la nivel redus, se manifestă în principal în Italia. Preferințele pentru AUR și PNL sunt susținute, în special, de contexte de dezvoltare socială ridicată în țările de imigrare", potrivit documentului.
Studiul detaliat conține și o concluzie: "Comparația cu rezultatele din 2016 ne permite formularea ipotezei că există o tendință de durată a diasporei de a penaliza mai rapid partidele care au dezamăgit-o. O astfel de penalizare favorizează un consistent plus de voturi pentru partidele mai noi. Din această perspectivă, nu este atât meritul AUR că a realizat scorul electoral foarte ridicat. În acest vot se regăsesc, foarte probabil, și dezamăgirile electoratului din diaspore legate de PMP și PSD. PNL și USR-PLUS rămân în 2020 la scoruri comparabile cu cele din 2016, la nivelul votului din diaspora."
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News