Prezența provizorie estimată la alegerile europene este de circa 51%, potrivit datelor inițiale anunțate duminică seară de legislativul european, informează DPA.

Aceasta indică o creștere a ratei de participare la alegerile europene, în condițiile în care, în urmă cu cinci ani, prezența la vot a fost de 50,66%.

"Acesta este un semn pozitiv pentru democrația europeană", a declarat un purtător de cuvânt al Parlamentului European. Oficialul a adăugat că această creștere a prezenței la vot s-a produs în majoritatea țărilor UE.

Istoric, prezența la vot la alegerile pentru Parlamentul European a scăzut constant de la primele alegeri din 1979 (61,99%) până în 2014, când a atins un minim istoric de 42,6%. În 2019, alegerile au marcat sfârșitul acestui declin, cetățenii manifestând un interes reînnoit pentru politica europeană, cu o creștere semnificativă a prezenței la vot de aproximativ 8%, atingând o medie de 50,66%, scrie EFE. Creșteri au fost înregistrate în 19 din cele 27 de state membr

Creșterile au fost deosebit de pronunțate în țările cu prezență la vot istoric scăzută, precum Slovacia, Ungaria, Polonia sau România. Participarea a crescut semnificativ și în țări mai mari cu o istorie mai lungă în Uniune, cum ar fi Germania și Spania (14%, până la 60,73%).

În general, această creștere a fost interpretată ca un angajament mai larg față de politica europeană și un interes reînnoit pentru Uniune. Potrivit unui studiu postelectoral realizat de Parlamentul European, deși s-au înregistrat creșteri în toate grupurile socio-demografice, principalul factor care a contribuit la creștere a fost participarea tinerilor alegători, mobilizați de îngrijorările legate de schimbările climatice și eficiența comunicării pe rețelele sociale.

Scăderea prezenței la vot a fost întotdeauna o preocupare majoră pentru legitimitatea Parlamentului European și a sistemului politic al Uniunii în general. O creștere a participării ar întări legitimitatea Parlamentului European și a deciziilor pe care le va lua în următorul mandat de cinci ani.

Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare în 2009, a acordat Parlamentului European competențe noi și mai mari, recunoscându-l drept colegiuitor deplin și atribuindu-i un rol mai important în alegerea președintelui Comisiei Europene.

În mod tradițional, cetățenii diferitelor state membre votează mai mult la alegerile naționale decât la cele europene, unde partidele mai mari obțin rezultate mai proaste, iar partidele mai mici și cele extreme obțin rezultate mai bune. Chestiunile naționale tind să fie în prim-planul dezbaterilor electorale și, în ciuda rolului important al Uniunii Europene în luarea deciziilor politice în țările Uniunii, alegerile pentru Parlamentul European nu au reușit niciodată să implice pe deplin electoratul în chestiunile europene, scrie Agepres. 

------------------------------------

Dacă doriți să fiți notificați direct pe WhatsApp atunci când apare o știre importantă, puteți intra pe unul din grupurile de dedicate cititorilor fideli StiriDiaspora accesând următoarele linkuri:

-> https://chat.whatsapp.com/JJePx9Ood2XAgm8wytbimH

-> https://chat.whatsapp.com/J6n4XX2nQLL0yuoailBGk6

-> https://chat.whatsapp.com/Jb6xHKTjTdhIGOmUrCk0qy

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News