Secretarul general al ONU, Jens Stoltenberg, a declarat că Rusia şi preşedintele rus Vladimir Putin trebuie să "răspundă la întrebări foarte serioase" pentru moartea opozantului Aleksei Navalnîi, care vineri a decedat subit în detenţie din cauze încă neelucidate.

"Trebuie să fie clarificate faptele, iar Rusia trebuie să răspundă la toate întrebările serioase despre circumstanţele morţii sale", a indicat Stoltenberg, care s-a declarat "profund întristat şi tulburat" de moartea activistului rus, potrivit Reuters.

Şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat "profund tulburată şi întristată de vestea morţii lui Aleksei Navalnîi". "Putin cel mai mult se teme de disidenţa din partea propriului popor. O reamintire sumbră a ceea ce înseamnă Putin şi regimul său. Hai să ne unim în lupta noastră pentru a apăra libertatea şi siguranţa celor care au curajul să apere democraţia!", a aclamat ea.

La rândul său, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a spus cu UE consideră "regimul rus" ca fiind "singurul responsabil pentru moartea tragică" a opozantului. "Aleksei Navalnîi a luptat pentru valorile de libertate şi democraţie. Pentru idealurile sale, el a făcut sacrificiul suprem (...) Adresez condoleanţele mele sincere familei sale şi celor care luptă pentru democraţie peste tot în lume. Combatanţii mor, dar lupta pentru libertate nu se opreşte niciodată", a scris Michel pe reţeaua socială X, potrivit AFP.

Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a declarat "îngrozită" de moartea opozantului rus, despre care a afirmat tot pe reţeaua X că "Rusia i-a luat viaţa şi libertatea, dar nu şi demnitatea", iar "umanitatea a pierdut un luptător al cărui curaj va fi amintit timp de generaţii".

Reacție de la Washington

În acest timp, prima reacţie de la Washington a venit din partea purtătorului de cuvânt pentru securitate naţională a preşedintelui american Joe Biden, Jake Sullivan. "Dacă se confirmă, este o tragedie teribilă. Şi dată fiind istoria lungă şi josnică a guvernului rus de a le face rău opozanţilor săi, ea ridică semne de întrebare, evidente şi reale asupra a ceea ce s-a întâmplat acolo", a spus acesta într-un interviu.

După ce decesul lui Navalnîi va fi confirmat şi Washingtonul va avea detalii suplimentare, "vom stabili atunci ce urmează", a completat responsabilul american.

Premierul britanic Rishi Sunak a primit decesul lui Navalnî ca pe o "veste teribilă". "Unul dintre cei mai îndârjiţi susţinători ai democraţiei ruse, Aleksei Navalnîi a demonstrat un curaj teribil pe parcursul întregii sale vieţi", a mai transmis premierul britanic în mesajul său.

Cancelarul german Olaf Scholz s-a declarat de asemenea "foarte întristat" de relatările privind decesul lui Aleksei Navalnîi, care în opinia sa este un semn "teribil" al modului cum Rusia s-a schimbat în ultimii ani.

Moartea lui Navalnîi "ne aminteşte de realitatea regimului lui Vladimir Putin", care l-a făcut pe opozantul rus "să plătească cu viaţa rezistenţa în faţa unui regim opresiv", a comentat ministrul francez de externe Stéphane Séjourné, de la care a venit prima reacţie a Parisului referitoare la decesul activistului rus.

La rândul său, ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski l-a descris pe Navalnîi drept un erou. "Inima mea este acum alături de familia lui Aleksei Navalnîi, care este un erou şi un simbol pentru toţi democraţii Rusiei. El a fost condamnat prin acuzaţii fabricate. A fost dus în închisoare, unde a trăit în condiţii teribile. Vladimir Putin este responsabil pentru toate acestea", a transmis şeful diplomaţiei poloneze.

O reacţie şi mai virulentă a venit din partea preşedintelui Letoniei, Edgars Rinkevics, care a scris pe reţeaua socială X că "Navalnîi a fost asasinat brutal de Kremlin". "Acesta este un fapt pe care oricine trebuie să-l ştie despre adevărata natură a actualului regim rus", a indicat preşedintele leton.

Rușii spun că vestul trebuie să aștepte raportul medico-legal

"Raportul medico-legal asupra decesului lui Navalnîi nu a fost încă realizat, dar Occidentul a tras deja propriile concluzii", a remarcat după aceste reacţii purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova.

Activistul în vârstă de 47 de ani ispăşea o pedeapsă pentru "extremism" într-o colonie penitenciară îndepărtată în zona arctică, în condiţii foarte dificile. El a denunţat drept politice numeroasele sale procese, considerându-le o modalitate de a-l pedepsi pentru opoziţia împotriva preşedintelui Vladimir Putin.

Acesta din urmă a fost informat despre decesul lui Navalnîi şi aşteaptă raportul medico-legal ce va elucida cauzele decesului, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

La diversele audieri în procesele sale la care a participat în ultimele luni, Navalnîi părea slăbit şi îmbătrânit. El avea numeroase probleme de sănătate din cauza unei greve a foamei şi a unei otrăviri căreia în 2020 i-a supravieţuit miraculos.

Navalnîi, despre care Kremlinul susţine că lucra pentru CIA-ul american, l-a acuzat pe Putin că a ordonat FSB-ului să-l otrăvească în august 2020 cu substanţa chimică Noviciok. Transferat la un spital în Germania după acea otrăvire, opozantul rus a revenit la Moscova în ianuarie 2021, cu toate că era conştient că risca să fie arestat.

Deşi aflat în detenţie de atunci, el transmitea cu regularitate mesaje pe social media, adesea ironice la adresa lui Putin şi administraţiei carcerale şi în care de obicei critica puterea rusă.

Într-unul din mesajele sale recente, Navalnîi a chemat la proteste masive împotriva preşedintelui Putin în perioada alegerilor prezidenţiale din luna martie, scrutin la care liderul de la Kremlin nu are emoţii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News