După o zi de discuții intense cu lideri internaționali și regionali, organizate ca reacție la aceste lovituri israeliene, Macron a tras un semnal de alarmă privind riscul unei escaladări necontrolate în regiune. Deși a făcut apel la reținere din partea tuturor părților implicate, președintele Franței a subliniat că amenințarea reprezentată de Iran devine tot mai serioasă, nu doar pentru Orientul Mijlociu, ci și pentru Europa și stabilitatea globală.

„Iranul poartă o responsabilitate foarte grea pentru destabilizarea regiunii. Continuă să îmbogățească uraniu la niveluri care nu au nicio justificare civilă și care sunt foarte aproape de pragul necesar pentru dezvoltarea unei arme nucleare”, a declarat Macron într-o conferință de presă susținută la Paris.
Acordul nuclear, aproape imposibil de resuscitat

Președintele francez a admis că reluarea negocierilor diplomatice privind dosarul nuclear iranian, inclusiv cele inițiate de SUA în urmă cu două luni, se anunță extrem de dificilă în contextul actual. Deși oficialii americani au făcut eforturi în direcția reactivării Acordului Nuclear (Planul Comun de Acțiune Comprehensivă - JCPOA), tensiunile generate de recentele atacuri reciproce par să fi compromis orice perspectivă realistă de dialog în viitorul apropiat.

„Situația actuală comportă un risc real de escaladare necontrolată”, a avertizat Macron. „Activitățile Iranului nu mai sunt o amenințare limitată la Orientul Mijlociu - ele pun în pericol și securitatea Europei.”

Sprijin pentru Israel, dar cu rezerve

Deși a reiterat sprijinul Franței pentru dreptul Israelului la autoapărare, Emmanuel Macron a atras atenția că acest sprijin nu este necondiționat. El a reafirmat angajamentul Franței de a apăra Israelul dacă acesta este atacat de Iran, dar a exclus categoric participarea Parisului la vreo operațiune militară ofensivă împotriva Teheranului.

„Franța va apăra Israelul dacă este atacat, așa cum a făcut și în trecut. Dar nu vom lua parte la nicio operațiune militară împotriva Iranului. Trebuie să evităm o conflagrație regională care ar avea consecințe grave asupra securității internaționale și a economiei globale.”

Macron a precizat că susținerea Parisului pentru statul israelian este însoțită de o „obligație de onestitate și luciditate”. El a criticat în termeni fermi unele decizii ale guvernului israelian, mai ales în legătură cu ofensiva militară din Fâșia Gaza, sugerând că acestea ar putea chiar dăuna pe termen lung securității Israelului.

„Sprijinul nostru nu este un cec în alb. Franța are dreptul de a-și exprima dezacordul față de deciziile guvernului israelian care sunt, uneori, contrare intereselor de securitate ale Israelului.”

Relații tensionate între Paris și Tel Aviv

Relațiile tradițional apropiate dintre Franța și Israel au cunoscut momente de răcire în ultimele luni, în special din cauza poziției critice adoptate de Emmanuel Macron în privința războiului din Gaza. Franța s-a alăturat altor capitale europene care au condamnat numărul mare de victime civile și amploarea distrugerilor cauzate de armata israeliană în teritoriile palestiniene.

Totuși, în contextul în care Iranul continuă să-și extindă influența în regiune prin intermediul unor grupări precum Hezbollah în Liban sau milițiile șiite din Irak și Yemen, Parisul pare decis să nu lase loc de echivoc în privința responsabilității regimului de la Teheran în actuala criză regională.

O amenințare tot mai aproape de granițele Europei

În finalul declarației sale, Macron a avertizat că o criză nucleară în Orientul Mijlociu nu ar rămâne fără consecințe asupra Europei. Dincolo de implicațiile politice și umanitare, riscul unui conflict major în regiune ar putea genera turbulențe economice severe, în special pe piețele energetice.

„Ne confruntăm cu o criză care depășește granițele Orientului Mijlociu. Stabilitatea globală este în joc și trebuie să acționăm cu maximă responsabilitate”, a conchis liderul de la Élysée.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News