În cazul „Kovesi împotriva României”, procedura retrimiterii la Marea Cameră a CEDO putea fi activată până la data de 5 august (trei luni de la data hotărârii iniţiale). Practic, Guvernul Orban avea de ales: fie contesta prima decizie (şi se situa de partea lui Tudorel Toader), fie renunţa la calea de atac (şi se situa de partea Laurei Codruţa Kovesi). Guvernul Orban, prin ministrul de Externe Bogdan Aurescu, a ales a doua variantă.

„Interesul statului român în acest proces este cel mai bine reprezentat prin menţinerea deciziei iniţiale a CEDO”, susţin surse din MAE, potrivit Adevărul. Astfel, statul român, prin vocea Executivului, admite că ministrul Justiţiei din timpul guvernării PSD, Tudorel Toader, a revocat-o abuziv din funcţie pe Laura Codruţa Kovesi, cu complicitatea CCR.

Prin decizia de a nu sesiza Marea Cameră, hotărârea pronunţată de CEDO în data de 5 mai - cu unanimitate de voturi - rămâne definitivă. Termenul-limită de contestare a expirat azi. Oricum, procentajul solicitărilor admise de Marea Cameră este extrem de redus: doar 5%.

Aşadar, Kovesi a învins statul român, mai exact troica puterii din guvernarea PSD: Liviu Dragnea-Viorica Dăncilă-Tudorel Toader.

Aurescu se așteaptă la plângeri penale „din zona PSD – ALDE şi anti-Justiţie”

Statistic, România pierde procesul la CEDO, însă moral şi politic se situează de partea justiţiei, un mesaj important pe care Guvernul îl trimite instituţiilor europene în vederea protejării statului de drept. Pe de altă parte, pe plan intern, ministrul Bogdan Aurescu şi ceielalţi diplomaţi implicaţi în cazul Kovesi se aşteaptă la plângeri penale „din zona PSD – ALDE şi anti-Justiţie” pentru refuzul de a continua lupta începută de PSD împoriva fostei şefe DNA, susţin sursele citate.

Ministerul de Externe susţine că e în interesul României să accepte decizia CEDO din 5 mai, care trebuie pusă în executare la Bucureşti. ”Raţionamentele CEDO din hotărârea iniţială sunt de natură să conducă la întărirea independenţei procurorilor, deci a sistemului de Justiţie din România, prin blocarea pe viitor a unor revocări abuzive, inclusiv prin implicarea CCR”, arată sursele citate.

În decizia din mai, CEDO a stabilit că România i-a încălcat Laurei Codruţa Kovesi dreptul la un proces echitabil şi dreptul la liberă exprimare prin decizia Curţii Constituţionale care l-a obligat pe Klaus Iohannis să o schimbe din fruntea DNA. În 2018, pe fondul presiunilor PSD, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a propus revocarea Laurei Codruţa Kovesi, însă preşedintele a refuzat.

Premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR pe motiv că există un conflict juridic între instituţiile statului (Guvern şi Preşedinte). Iar CCR, dominată de majoritatea PSD, l-a silit pe Iohannis să semneze demiterea şefei DNA.

Potrivit deciziei CCR, Kovesi nu a avut dreptul să conteste în instanţă decretul de revocare în sine, ci doar aspecte strict formale – dacă numele său era scris corect, dacă data era trecută pe foaie  sau dacă decretul era semnat de preşedinte. Aşadar, Kovesi nu a putut contesta fondul (esenţa) problemei – dacă revocarea sa e legală sau nu. Prin urmare, CEDO a hotărât că CCR i-a încălcat dreptul la un proces echitabil.

„Dreptul de acces la o instanţă nu include doar dreptul de a te adresa instanţei, ci şi dreptul de a obţine o soluţionare a cauzei”, se arată în decizia CEDO. Iar dreptul la liberă exprimare i-a fost încălcat Laurei Codruţa Kovesi prin faptul că demiterea sa a avut ca fundament juridic o ,,ievaluare” a fostului ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, încropită pe declaraţii publice. În calitate de şef al DNA, Kovesi a criticat dur modificările legislative care afectau sistemul judiciar operate de PSD în Parlament: mutilarea Codurilor Penale şi a Legilor Justiţiei. Practic, Tudorel Toader a propus demiterea Laurei Codruţa Kovesi pe baza unor declaraţii făcute de procurorul-şef al DNA, încâlcându-i astfel dreptul la liberă exprimare.

România aşteaptă alegerile ca să îndrepte legile

Ca urmare a deciziei CEDO, Parlamentul trebuie să modifice legea, astfel încât demiterea procurorilor-şefi să nu mai stea în pixul ministrului Justiţiei. Surse politice susţin pentru Adevărul că PNL aşteaptă alegerile parlamnetare pentru a forma o nouă majoritate, apoi va îndrepta legile Justiţiei. E posibilă chiar şi o revizuire a Constituţiei, astfel încât procurorii să fie scoşi de sub autoritatea ministrului Justiţiei (art.132) şi să aibă acelaşi statut ca judecătorii. ”Decizia CEDO va duce la o reformă legislativă sau chiar constituţională pentru întărirea independenţei procurorilor şi a sistemului de Justiţie în general”, explică sursele citate. Reforma e susţinută şi de preşedintele Klaus Iohannis. În termen de 6 luni, România va trebuie să prezinte un calendar de implementare a noilor măsuri, ca urmare a deciziei CEDO. 

În 2018, când Kovesi era debarcată de la şefia DNA, statul român însemna PSD. În 2020, România e reprezentată de PNL. Decizia guvernului de a accepta o înfrângere la CEDO vine şi în context electoral. Peste 5 zile se împlinesc doi ani de la protestul diasporei, ziua în care jandarmeria i-a primit cu bastoane pe românii întorşi în ţară să protesteze faţă de PSD. Un demers extern împotriva Laurei Codruţa Kovesi, în continuare populară în rândul românilor, ar fi afectat imaginea Guvernului Orban, oricum contestat după decizia iniţială a DIICOT de a clasa dosarul 10 august.

La finalul anului 2019, Consiliul European şi Parlamentul European au convenit asupra numirii Laurei Codruţa Kovesi în fruntea Parchetului European, instituţie care investighează infracţiunile împotriva intereselor financiare ale UE (fraudă, corupţie, fraudă transfrontalieră în materie de TVA de peste 10 milioane EUR). În prezent, 22 de state membre participă cu procurori în cadrul EPPO (Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News