În ciuda "riscurilor de discriminare și marginalizare”, comunitatea românească, este printre cele mai integrate comunități străine din Italia. Cei care au ajuns în Italia din România în ultimii 30 de ani se simt "incluși și acceptați pe deplin în societatea italiană”. Acest lucru este valabil mai ales pentru tinerii născuți și crescuți în Peninsulă. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile studiului "Jumătate de rădăcini: Treizeci de ani de imigrație românească în Italia”, lansat recent de centrul de studii și cercetare Idos al Institutului de Studii Politice San Pio V. 

Comunitatea românească din Italia este și cea mai numeroasă

Cifrele oficiale arată că în Italia trăiesc 1.076.412 de români, însă cifra reală este mult mai mare. 

Potrivit datelor furnizate în volum, aceasta este "20,8 la sută din numărul total al străinilor”. Migranții români s-au stabilit în principal în centru și nordului, două treimi locuind în centrul Italiei și nord-vest. Alți 22% locuiesc în nord-est, în timp ce 12,7% au ales sudul și 5,9% insulele.

"Aproape un român din cinci – continuă cercetarea, preluată de Askanews – locuiește în Lazio (19 la sută din total) și unul din șapte în provincia Roma (14 la sută)”. 

Femeile emigrează inițial în Italia, iar apoi se reîntregește familia

57,4% dintre românii rezidenți sunt femei (652.955), procent puțin mai mare decât media națională (51,9%). Din acest motiv vorbim de „reuniri inversate”, adică conduse de femei, "unde soțiile procură resursele economice pentru întreținerea familiei". Ele sunt cele care promovează reunificarea, hotărând timpii și metodele prin care aceasta se face. Femeile sunt întotdeauna cele care "ghidează inserția în noua societate, având cel puțin o stăpânire de bază a limbii și o anumită familiaritate cu societatea primitoare”.

Adesea, așadar, mamele și soțiile sunt cele care aleg să emigreze pentru a întreține familia în țara de origine și pentru a promova reunificarea familiei, acolo unde este posibil, prin aducerea copiilor și a soților în Italia.

"Este interesant de observat că transferul culturii române către generația de copii este redus și limitat în general la utilizarea limbii române în spațiul familial".

Teza, așadar, este că este probabil ca pentru cei mici "rezultatul final ar putea fi asimilarea". În sfârșit, potrivit centrului Idos, printre problemele care necesită atenție se numără și cea a "reprezentării în sfera politică și instituțională” a diasporei românești atât în ​​Italia, cât și în România.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News