În Alba Iulia, de exemplu, de la începutul lunii august 2020, a fost distribuit un număr masiv de fluturaşi. Sfârşitul verii şi toamna este momentul în care înşelătoria denumită „Acoperişul” funcţionează cel mai bine, datorită presiunii la care pot fi supuşi oamenii de către ţepari, odată ce „încep” lucrarea şi descoperă casa. 

Cei mai vulnerabili sunt oamenii în vârstă. Cei mai cunoscuţi „specialişti” în astfel de tipuri de înşelăciuni sunt familiile de gabori (romi) din Turda şi Câmpia Turzii. Totul începe cu un fluturaş „otrăvit” plasat pe parbrizul maşinilor parcate în oraş, sau în căsuţele poştale, mai ales în zona caselor, uneori şi în scările blocurilor, acolo unde accesul este posibil. Se promit preţuri mici, consultanţă gratuită şi chiar un discount de 20%, mai ales pentru pensionari.

Negociatorul şi „inginerul”, primii care ajung la victime

Odată contactat de către o persoană care doreşte să efectueze reparaţii la acoperişul locuinţei, gaborul se prezintă drept administratorul/patronul firmei, sub un nume fals cum ar fi „Daniel Dogaru” sau doar „Daniel” şi stabileşte detalii minime referitoare la adresa clientului, căruia îi comunică faptul că în cel mai scurt timp la locuinţa sa se va prezenta un „inginer” care va efectua măsurători şi va stabili detaliile contractului.

Acesta nu discută la telefon detalii legate de preţul lucrării, cel mult comunică eventualului client un preţ atractiv pe metrul pătrat finit, aşa încât să asigure derularea pe mai departe a discuţiilor. În scurt timp, la domiciliul victimelor se prezintă unul sau doi dintre membrii grupării, respectiv cei care au sarcina de a încheia contracte de prestări servicii. Aceşti membrii au un aspect fizic îngrijit, se prezintă sub calităţi false de „ingineri” şi fac oferte convenabile din punct de vedere al preţului şi duratei de execuţie al lucrării, astfel încât beneficiarul să fie tentat să încheie contractul.

La momentul încheierii contractului, de cele mai multe ori se percepe un avans din preţ, iar în aceeaşi zi sau la termenul stabilit, lucrările de reparaţie/înlocuire/construire a acoperişului demarează.

Aparent, este vorba despre o afacere bună. În realitate, costurile vor ajunge la preţuri de câteva ori, uneori chiar de 10 ori mai mari decât înţelegerea iniţială. În general, oamenii nu depun plângere, fiind intimidaţi de numărul mare al celor trimişi să recupereze banii, care îi ameninţă şi îi şantajează pe proprietarii care au crezut că fac o afacere avantajoasă. Se împrumută de la prieteni sau chiar de la bancă pentru a putea plăti costurile cu reparaţiile la acoperiş. 

La nivel naţional un singur mare caz a ajuns în instanţă, la Constanţa, unde 11 persoane au fost trimise în judecată de procurori DNA, în 2017, pentru constituirea unui grup infracţional, şantaj, ameninţare şi alte infracţiuni. În cauză sunt 23 de părţi vătămate. Şase dintre inculpaţi sunt „gabori” din zona Turda. Dosarul este tot în faza de judecată la Tribunalul Constanţa. Investigaţii au mai existat Mureş, Cluj, Galaţi şi în unele judeţe din Moldova.

Preţ final chiar şi de 10 ori mai mare

La „muncă” vin însă rudele gaborilor care deţin firmele. Decopertează acoperişul şi de acolo încep presiunile asupra proprietarilor. După finalizarea lucrării, la calculul final, oamenii au o surpriză: preţul este de aproximativ 8 până la 10 ori mai mare decât cel stabilit iniţial.  În cazul de la Constanţa, o victimă a plătit chiar şi 40.000 de lei, deşi s-a înţeles iniţial cu 4.000 de lei.

La negocierile finale, cei veniţi să ameninţe sunt membri ai grupării cu un aspect fizic impunător, sau rromi de origine maghiară, care se prezintă sub calităţi false de patroni ai societăţilor comerciale prestatoare de servicii sau se prezintă pur şi simplu bulibaşi. 

Victimele, puse în faţa faptului împlinit, realizează că au fost înşelate, însă de cele mai multe ori, sub presiunea ameninţărilor primite, acceptă să plătească sumele solicitate. În multe cazuri aceştia se folosesc inclusiv de etnia lor pentru a le adresa persoanelor vătămate ameninţări voalate, formulate prin negaţie: „Eu sunt ţigan, dar nu vreau să ne ţigănim!”, „Eu nu te ameninţ!”, „Eu nu vreau să iasă scandal!”, „Eu nu vreau să ne întâlnim pe stradă şi să ne uităm urât unul la altul!” etc.

„Autorităţile sunt pe o mână cu ei, nu le fac nimic. Între timp s-au rafinat şi oferă contracte. În contract nu scriu preţul ci doar lista de preţuri ceea ce duce la sume astronomice pentru care ei au semi-acoperire legală. Sunt violenţi şi se vor întoarce, nu va faceţi iluzii. Instituţiile statului nu păzesc cetăţeanul şi nu fac investigaţii legate de aceşti gabori. Eu nu sunt cineva care să fie capabilă să se ţigănească şi am luat-o rău la bani. Când am sunat la instituţii, mi s-a spus că nu mă va proteja nimeni de ei dacă merg martor”, spune o victimă a reţelei de „gabori”, care a postat acest mesaj pe un blog destinat victimelor, potrivit Adevărul. 

O familie care a căzut în plasa gaborilor au realizat un site (tepeacoperisuri.home.blog) unde prezintă o listă cu posibili ţepari şi metode de protecţie faţă de acţiunile infractorilor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News