Prefectura departamentului vizat, Pas-de-Calais, a anunţat în special creşterea frecvenţei reuniunilor de coordonare cu asociaţiile, care ''vor fi totuşi lunare'', şi intenţia sa de a stabili un nou protocol privind restituirea bunurilor personale pe care migranţii le-ar fi pierdut în timpul operaţiunilor de evacuare.
Asociaţiile de ajutorare a migranţilor au denunţat luni un ''furt sistematic'' al bunurilor lor în timpul expulzărilor, o acuzaţie respinsă de prefectură.
Noul protocol va fi prezentat vineri asociaţiilor care oferă asistenţă migranţilor. ''Este o întâlnire pur formală, nu avem nicio aşteptare, deciziile nu se iau la nivel de subprefectură'', a declarat pentru AFP preotul iezuit Philippe Demeestere (72 de ani), care a început o grevă a foamei pe 11 octombrie în biserica Saint-Pierre de Calais.
''Nu mai este timp de discuţii când cineva este pe cale să moară de foame, în ploaie, nu are acces la hrană sau la alte lucruri. Nu mai este timp pentru a spune 'ne revedem peste o săptămână ca să vorbim' '', a adăugat el.
Iniţiativa sa vizează obţinerea opririi expulzărilor, a dezafectării taberei de migranţi în timpul iernii şi a confiscării corturilor şi bunurilor personale ale migranţilor şi începerea unei discuţii cu primăria şi prefectura pentru ca asociaţiile nemandatate de stat să poată avea locuri de distribuire a ajutoarelor.
21 de membri ai unei rețele internaționale de contrabandiști, care au organizat transportul ilegal de migranți cu TIR-urile între Franța și Anglia, între 2016 și 2019, au fost condamnați miercuri la pedepse de până la 7 ani de închisoare. Faptele au avut loc în special în Calais și Dunkerque.
Condamnările de până la șapte ani de închisoare au fost pronunțate miercuri de Curtea Penală din Lille împotriva a 21 de membri ai unei rețele internaționale de contrabandiști care au organizat transportul ilegal al migranților cu camionul între Franța și Anglia din 2016 până în 2019.
Ancheta a început în portul Calais, în august 2018, cu arestarea unui șofer de camion român. În cufere aflate sub cabină, au fost găsiți trei migranți kurzi.
Utilizarea liniilor telefonice a făcut posibilă urmărirea mai multor cetățeni români și britanici, în vecinătatea Grande-Synthe. Unul dintre capii rețelei, domiciliat în Marea Britanie, a fost condamnat la șapte ani de închisoare și la o amendă de 100.000 de euro. În timpul anchetei, acest bărbat fusese identificat drept principalul sponsor din partea britanică, care colecta în special bani de la migranți, dădea instrucțiuni și plătea contrabandiști.
Alte 20 de persoane din rețea au fost, de asemenea, condamnate la sentințe de la suspendare la șase ani de închisoare. Curtea a declarat interdicția definitivă pe teritoriul francez pentru 19 dintre ei, majoritatea șoferi români, curieri sau manageri ai companiilor românești de transport implicate.
În timpul anchetei s-a descoperit că în total rețeaua ar fi încercat să efectueze 259 de treceri ilegale cu migranți, 167 având succes, făcând posibilă estimarea numărului de migranți care au ajuns în Anglia la 327.
S-au dezvăluit și prețurile traversărilor: de la 10.000 până la 12.000 de lire sterline (11.700 până la 14.000 de euro) per adult și mai puțin pentru un copil.
Șoferii români transportau între una și patru persoane, de cele mai multe ori din portul Calais, uneori din Dunkerque și chiar Bruges sau Rotterdam. În total, aproximativ 5 milioane de euro ar fi fost generate în acest mod.
Un alt cap al rețelei, de naționalitate română, va fi judecat în noiembrie.
Mulți dintre șoferii de TIR cinstiți care traversează Franța pentru a ajunge în Marea Britanie au ajuns să fie amendați cu sume uriașe, chiar dacă migranții s-au urcat abuziv în camioanele pe care aceștia le-au condus, britanicii instituind amenzi foarte mari, raportat la numărul de persoane "ilegale" introduse în Regat, chiar și din greșeală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News