Şefa executivului de la Helsinki nu şi-a exprimat clar sprijinul sau opoziţia faţă de o cerere de aderare a Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică, dar a insistat că, referitor la securitate, nu există nicio altă soluţie echivalentă cu apartenenţa la o alianţă militară.
''Articolul 5 oferă securitate cuprinzătoare. De asemenea, NATO are exerciţii comune şi o politică de apărare comună'', a spus Marin într-un interviu acordat duminică postului de radio naţional finlandez.
Niciun sistem nu oferă aceleaşi garanţii de securitate precum NATO, a afirmat ea.
Finlanda s-a opus mult timp opţiunii aderării la NATO, dar recenta invazie militară rusă în Ucraina a dus la o schimbare a opiniilor în această ţară, care are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia. Sondajele de opinie arată că ultimele săptămâni au fost marcate de o creştere spectaculoasă a sprijinului populaţiei pentru intrarea Finlandei în Alianţă.
Invazia rusă din Ucraina a dus la o intensificare a dezbaterii asupra acestui subiect şi în Suedia, dar în Finlanda opinia publică pare să se fi modificat mai rapid, unele voci de la Helsinki susţinând chiar că ţara ar putea depune în mai sau iunie cererea de aderare la Alianţă. Un summit al NATO va avea loc în iunie la Madrid.
În cursul acestei săptămâni, guvernul finlandez intenţionează să prezinte un raport privind politica de securitate, în timp ce executivul suedez a anunţat că va publica o analiză similară până la finalul lunii mai.
Aderarea la NATO ar fi mai complicată în cazul Suediei, unde social-democraţii aflaţi la guvernare s-au pronunţat ferm în noiembrie contra integrării ţării în structurile euroatlantice. În septembrie sunt programate alegeri parlamentare în ţara scandinavă.
NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia, relatează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News