Eurostat. Cine decide timpul de lucru în statele din Uniunea Europeană

Angajatorul, organizaţia sau clienţii au decis în principal, în 2019, timpul de lucru pentru 118 milioane din cele 194 de milioane de angajaţi din Uniunea Europeană cu vârsta cuprinsă între 15 şi 74 de ani, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Cu alte cuvinte, angajatorul, organizaţia sau clienţii au stabilit în 2019 începutul şi sfârşitul zilei lucrătoare pentru majoritatea angajaţilor (61%). Mai mult, aproape unul din cinci angajaţi (17%) a anunţat că în ultimele două luni a fost contactat de câteva ori în timpul liber, iar aproape unul din patru angajaţi (23%) a fost contactat ocazional.

Majoritatea cetăţenilor UE care erau angajaţi (59%) au raportat că nu au fost contactaţi de angajatorul sau de clienţii lor în timpul liber în ultimele două luni.

Aproape 60% din angajaţii din blocul comunitar au primit rar sau niciodată cereri neprevăzute, cum ar fi sarcini de serviciu, în urma cărora să-şi modifice timpul de lucru la principalul lor loc de muncă.

Aproximativ unul din cinci angajaţi s-a confruntat cu astfel de cereri neprevăzute cel puţin o dată pe săptămână (21%) sau o dată pe lună (19%).

Anul trecut, angajatorul, organizaţia sau clienţii au decis în principal timpul de lucru pentru pentru majoritatea angajaţilor din UE (61%), în timp ce 21% au putut parţial şi 18% au putut complet decide pentru ei înşişi.

Angajatorul decide în principal timpul de lucru în statele din Uniunea Europeană

Angajaţii care au avut în 2019 cea mai redusă influenţă asupra timpului lor de lucru au fost cei din Bulgaria (pentru 80% din ei decizia privind timpul lor de lucru a fost luată de angajator, organizaţie sau clienţi), precum şi în Lituania şi Ungaria (ambele cu 79%). Îi urmează îndeaproape angajaţii din Cipru şi Croaţia (ambele cu 74%) şi Letonia (73%).

În contrast, angajaţii care au avut cea mai ridicată influenţă asupra timpului lor de lucru au fost cei din Finlanda (pentru 30% din ei decizia privind timpul lor de lucru a fost luată de angajator, organizaţie sau clienţi) şi din Suedia (35%). Ei sunt urmaţi de angajaţii din Danemarca, Luxemburg şi Olanda (toate cu 49%).

Cel mai ridicat procent de angajaţi care au fost contactaţi de câteva ori în timpul liber a fost în Finlanda.

În 2019, majoritatea angajaţilor din UE (59%) au raportat că în ultimele două luni nu au fost contactaţi în timpul liber iar 23% au fost contactaţi ocazional.

Totuşi, aproape unul din cinci angajaţi din UE (17%) a fost contactat de câteva ori în timpul liber. Acţiuni directe înainte de următoarea zi lucrătoare s-au solicitat pentru 10% din angajaţi, în timp ce 7% din angajaţi au fost contactaţi de câteva ori în timpul liber dar nu li s-au cerut acţiuni directe.

Finlanda a înregistrat cel mai ridicat procent de angajaţi care au fost contactaţi de câteva ori în timpul liber şi care au întreprins acţiuni directe înainte de următoarea zi lucrătoare (23%), urmată de Olanda (18%), Suedia (16%), Portugalia şi Luxemburg (ambele cu 14%).

În contrast, cel mai scăzut procent de angajaţi care au fost contactaţi în timpul liber pentru acţiuni directe a fost în Lituania şi România (ambele cu 3%), Cehia (5%) şi Cipru (6%).

Anul trecut, 34% din angajaţii din UE au considerat că este foarte uşor să-şi ia, într-un termen scurt, câteva ore sau zile libere, pentru probleme persoanel sau de familie, 33% au spus că a fost destul de uşor, 21% au precizat că a fost destul de dificil iar 13% că a fost foarte dificil.

În rândul statelor membre UE, cel mai ridicat procent de angajaţi care au considerat că este foarte uşor să-şi ia, într-un termen scurt, câteva ore sau zile libere, a fost în Suedia (84%), urmată de Danemarca (83%), Olanda (82%) şi Finlanda (81%).

La polul opus, majoritatea angajaţilor din Bulgaria (60%) consideră că este destul de dificil sau foarte dificil să-şi ia, într-un termen scurt, câteva ore sau zile libere. Ei sunt urmaţi de cei din România (57%) şi Slovacia (54%).