În 2020, pandemia a provocat o scădere generală a numărului de locuitori în majoritatea ţărilor, din cauza ratei semnificative de mortalitate pe care a avut-o, în ţări precum a noastră datele oficiale ale guvernului fiind de 70.000 de decese, în timp ce statisticile au dat cu aproape 60.000 de decese mai mult decât cele pe care Executivul a dorit să le numere.

Acest lucru nu s-a întâmplat în restul ţărilor Uniunii Europene, dar în orice caz, pentru a face această scurtă analiză am vrut să plecăm de la cifrele oficiale pentru 2020 şi să le comparăm cu 2021 şi 2022, pentru a vedea ce s-a întâmplat după pandemie în Uniunea Europeană şi în zona euro.

Vedem astfel că în Uniunea Europeană am pierdut locuitori în ultimii doi ani, faţă de 2020, 0,11% în 2021 şi 0,04% în 2022, aceasta însemnând că am pierdut 656.428 de locuitori în total, în cei doi ani menţionaţi.

Europa, un continent tot mai îmbătrânit: doi ani la rând de scădere a populaţiei

Dacă facem aceeaşi analiză şi asupra ţărilor din zona euro, avem o veste mai bună, zona euro în 2021 nu are o creştere a populaţiei, rămâne la fel, dar în 2022 are o creştere de 0,1%, ceea ce ne permite să afirmăm că populaţia în cele 20 de ţări ale zonei euro a crescut cu 312.193 de locuitori, potrivit publicației spaniole La Gaceta.

În anul 2020, populaţia, în valoare absolută, era în UE de 447,5 milioane de locuitori, în 2022 era de 446,8 milioane.

Datele sunt bune pentru noi, pentru că ştim că natalitatea în toate ţările UE este foarte scăzută şi, dacă aceste cifre privind numărul de locuitori nu au scăzut într-un mod mult mai îngrijorător, acest fapt s-a datorat imigraţiei, care a susţinut ponderea populaţiei europene.

Tensiuni în Franța din cauza vârstei de pensionare

Pe de altă parte, vedem că în Franţa sunt tensiuni, pentru că preşedintele ţării a decis să amâne cu doi ani pensionarea francezilor, pentru a încerca să evite falimentul sistemului de pensii, pe termen mediu, iar (în Spania) Airef (La Autoridad Independiente de Responsabilidad Fiscal) tocmai l-a criticat dur pe ministrul Securităţii Sociale, pentru reforma sa dezastruoasă, pe care spune că o va prezenta Europei, fără a negocia cu CEOE (Confederación Española de Organizaciones Empresariales, comunitatea spaniolă de afaceri) sau cu orice alt reprezentant al oamenilor de afaceri şi, potrivit acestei agenţii independente, o asemenea reformă ar face ca, în câţiva ani, Spania să acumuleze o datorie mai mare de 150% din PIB, dacă ar vrea să plătească în continuare pensiile.

Una dintre marile probleme din toate ţările este aceea că speranţa de viaţă a crescut, din fericire, dar pe de altă parte, masa lucrătorilor având capacitatea de a genera venituri suficiente pentru sistemul de pensii se micşorează şi, în curând, numărul angajaţilor din sectorul public, plus cel al pensionarilor, plus cel al şomerilor, poate ajunge mai mare decât cel al lucrătorilor din sistemul productiv şi, prin urmare, vor fi mai mulţi oameni plătiţi decât numărul celor care lucrează pentru susţinerea sistemului. Pe scurt, devenim o regiune a oamenilor bătrâni. Avem 17 ţări cu o creştere (a numărului de locuitori), faţă de 10 cu o scădere (a numărului de locuitori), iar cele cu scădere au o pondere mai mare decât cele cu creştere, deoarece ţările cu cea mai mare creştere, în procente, şi anume Luxemburg, Irlanda, Cipru, Malta şi Suedia, sunt ţări foarte mici.

În valoare absolută, Franţa este ţara cu cea mai mare creştere, adăugând 357.051 locuitori în doi ani, urmată de Ţările de Jos, care adaugă 183.087 de locuitori, Suedia, cu 124.737 de locuitori, Belgia, cu 108.696, şi Spania, care este a cincea ţară, în valoare absolută, cu cea mai mare contribuţie, de 100.191 de locuitori.

România a pierdut aparoape 300.000 oameni

Pe de altă parte, ţările cu cele mai mari scăderi sunt Italia, cu o scădere a populaţiei de 658.366 de persoane, fiind, fără îndoială, ţara cu cele mai proaste performanţe la această variabilă, urmată de a şasea cea mai importantă ţară din UE, Polonia, care are o scădere de 303.891 de locuitori, urmată de România, cu o scădere de 290.740 de locuitori, Croaţia, recent intrată în zona euro, cu o scădere cu 179.091 de locuitori, şi Cehia, care, deşi a avut o creştere în 2022, nu a crescut suficient şi a înregistrat o pierdere de 177.232 de locuitori, titrează Rador.

Comisia Europeană, prezidată de Von der Leyen, este cufundată în Agenda sa climatică pentru 2030 (Green Deal) şi preocupată ca hrana noastră să fie cea mai sănătoasă din lume, fiind dispusă să ne facă să mâncăm insecte, mai degrabă decât să se îngrijoreze pentru iarna demografică ce ne aşteaptă.

Cunosc o singură ţară, Ungaria, care implementează planuri foarte serioase şi agresive de promovare a natalităţii, care a pierdut 80.516 de locuitori în doi ani, dar se pare că într-un timp foarte scurt îşi poate redresa rata natalităţii.

Ceilalţi lideri ai noştri cred că migraţia este soluţia, uitând că se poate răsturna oricând situaţia (criza din 2008-2014 a făcut ca mulţi migranţi columbieni să se întoarcă în ţara de origine) şi că este nevoie şi de politici de integrare culturală, pentru a evita apariţia de ghetouri, care distorsionează social orice ţară. Trebuie doar să te uiţi spre Franţa şi mai ales spre Paris ca să îţi dai seama.

Europa şi liderii ei trebuie să includă în planurile lor, imediat, măsuri care să promoveze natalitatea şi să ne reducă dependenţa de migraţie în următorii 20 de ani.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News