Persoane încă necunoscute au clonat prima pagină a site-urilor și au publicat un interviu închipuit cu Robert Turcescu în emisiunea „40 de întrebări“ moderată de Denise Rifai. În așa-zisul interviu, jurnalistul ar promova o platformă financiară care promite venituri consistente cu o investiție inițială. Mai mult, titlurile știrilor false afirmă că Robert Turcescu ar fi „dat în judecată de Banca României pentru comentariile pe care el le-a făcut“. 

Și Digi24.ro își avertizează cititorii să nu deschidă paginile fake distribuite pe rețelele sociale care folosesc imaginea trustului dar nu au adresa oficială de internet: www.digi24.ro.

Escrocherie financiară sub identitatea lui Robert Turcescu, Denise Rifai, Hidroelectrica și RomGaz

Au fost copiate site-uri importante din România, pentru ca păcăleala să pară cât mai adevărată. Sunt doar câteva elemente care le diferențiază, însă dacă nu ești atent poți intra foarte ușor în această capcană. Pe paginile respective a fost, ulterior, urcat un articol mincinos! 

Informațiile publicate au fost gândite în așa fel încât să atragă atenția oamenilor, iar elementele inserate precum capturi din podcast, au fost foarte bine alese pentru ca totul să pară real!

Mai mult, pentru ca informațiile să fie mai credibile, escrocii se folosesc de numele a două mari companii de stat românești, listate inclusiv pe bursă: RomGaz și Hidroelectrica.

Mai mult decât atât, cei care au pus la cale totul îi avertizează pe cititori că articolul poate fi șters în orice clipă, ba mai mult, îi îndeamnă să „profite” cât mai au timp și să depună bani pe platforma respectivă.

Una dintre aceste așa zise știri pare a fi sponsorizată pe Facebook de pagina unui politician din Brazilia, Marcio Victor. Cu altă ocazia s-a folosit profilul „verificat“ al unui fost guvernator din Sri Lanka, care, deși are bifă albastră, nu pare să fie o pagină oficială de om politic.

Specialiștii susțin că linkurile de acest fel, odată accesate, pot fi periculoase pentru că pot să sustragă date personale din dispozitivul electronic ale celui care face click pe el, sau pot fi folosite pentru escrocherii financiare. 

De altfel, faptul că este vorba despre înșelătorii este vizibil inclusiv din greșelile flagrante de gramatică și limbă română.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News