"Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat joi, 16 iunie 2022, hotărârea sa în cauza C-328/20, Comisia Europeană (Comisia) împotriva Austriei, acțiune în constatarea neîndeplinirii de către statul membru menționat a unor obligații prevăzute de Regulamentul nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, precum și de Regulamentul nr. 492/2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii.
CJUE, a constatat, în esență, că prin instituirea unui mecanism de ajustare a alocațiilor familiale și a creditului fiscal pentru copilul aflat în întreținere, aplicabil în cazul lucrătorilor ai căror copii au reședința permanentă în alt stat membru UE, Austria a încălcat obligații care îi revin în temeiul Regulamentului nr. 883/2004 și al Regulamentului nr. 492/2011.
De asemenea, CJUE a constatat că, prin instituirea, pentru lucrătorii migranți ai căror copii au reședința permanentă în alt stat membru UE decât Austria, a mecanismului de ajustare a bonusului familial „plus”, a creditului fiscal pentru persoanele care asigură singure veniturile unui cuplu, a creditului fiscal pentru persoanele care asigură singure educația unui copil și a creditului fiscal pentru întreținere, Austria a încălcat obligații care îi revin în temeiul Regulamentului nr. 492/2011.
Hotărârea CJUE este în concordanță cu poziția constant exprimată de România pe tema indexării alocațiilor copiilor nerezidenți. De altfel, România, prin Ministerul Afacerilor Externe - Agentul Guvernamental pentru CJUE, a intervenit în cauza C-328/20, în susținerea Comisiei Europene," relatează Ministerul Afacerilor Externe.
Reamintim că în urmă cu trei ani, coaliţia de guvernare din Austria - formată din conservatori şi extrema dreaptă - a început indexarea plăţilor alocaţiilor pentru copii cu costurile în ianuarie, în cadrul unui pachet de măsuri mai largi de diminuare a taxelor şi de reducere a alocaţiilor pentru refugiaţi şi imigranţi.
Noul act normativ a redus de la 172 de euro la 85 euro cuantumul prestaţiilor lunare vărsate de către Austria pentru un copil român în vârstă de trei ani şi la 97 de euro pentru un copil ungar în vârstă de trei ani.
Susceptibilă să se aplice unui număr de aproape 150.000 de copii care trăiesc în afara Austriei, printre care numeroşi români, această promisiune din campania electorală a permis guvernului de la Viena să economisească cel puţin 100 de milioane de euro pe an.
Austria se învecinează cu opt state, printre care Republica Cehă, Slovacia, Ungaria şi Slovenia, unde salariile sunt în mod semnificativ mai mici. Est-europenii reprezintă o mare parte din forţa lor de muncă în diverse sectoare austriece, inclusiv sănătate şi construcţii, dar deseori trăiesc şi muncesc departe de familiile lor şi de copii.
Comisia Europeană a criticat Germania în 2017 pentru un plan similar de a reduce alocaţiile pentru copii, care a fost ulterior abandonat.
În 2019, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement contra Austriei pentru controversata lege privind ajustarea alocaţiilor acordate copiilor lucrătorilor străini care nu trăiesc împreună cu părinţii lor pe teritoriul austriac.
''Nu există lucrători, nici copii de categoria a doua în Uniunea Europeană'', a subliniat comisarul european pentru afaceri sociale, Marianne Thyssen, într-o conferinţă de presă.
''În condiţiile în care lucrătorii mobili (străini, n.red.) cotizează la un sistem de securitate socială în aceeaşi manieră ca lucrătorii locali, ei trebuie să perceapă prestaţii identice, chiar şi atunci când copiii lor trăiesc în străinătate'', a subliniat reprezentanta executivului comunitar.
Fostul cancelar austriac Sebastian Kurz s-a retras din viața politică la vârsta de numai 35 de ani. Kurz a renunțat la şefia Partidului Popular Austriac (ÖVP) şi a grupului său parlamentar.
El a explicat că acuzaţiile formulate împotriva sa i-au diminuat pasiunea pentru politică. Sebastian Kurz a părăsit postul de cancelar în octombrie 2021, după lansarea unei anchete împotriva sa pentru suspiciuni de corupţie.
Imediat, parlamentul austriac i-a ridicat imunitatea parlamentară.
Scandalul a izbucnit în luna octombrie a anului 2021, când o serie de percheziţii au avut loc, inclusiv la Cancelarie şi la Ministerul de Finanţe, în cadrul unei anchete privind suspiciunile de delapidare de fonduri publice între 2016 şi 2018. Sebastian Kurz a respins acuzaţiile.
Această presupusă deturnare de fonduri ar fi avut drept scop finanţarea apariţiei unor sondaje falsificate şi acoperirea mediatică favorabilă lui Sebastian Kurz într-un tabloid al influentului grup de presă austriac 'Österreich'. În schimb, acesta din urmă era recompensat prin reclamă profitabilă, conform unor elemente ale anchetei.
Kurz a fost considerat mult timp un superstar al politicii europene. El şi-a început cariera politică la nivel federal în 2011 ca secretar de stat pentru integrare, numai că după ce a ajuns în fruntea Austriei a avut cu totul și cu totul alte preocupări.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News