DCSport.ro
24 noi 2024, 14:17
Poți descărca aplicația:
"Războiul nu mai este un concept din trecut, este real", a avertizat premierul polonez Donald Tusk într-un interviu acordat săptămâna trecută unor instituţii media europene. Chiar recent, la 24 martie, armata poloneză a detectat o încălcare a spaţiului său aerian timp de 39 de secunde în total de către o rachetă rusă, după ce spaţiul aerian polonez fusese deja încălcat la sfârşitul lunii decembrie.
"Cel mai îngrijorător lucru este că orice scenariu este posibil. Ştiu că sună devastator, mai ales pentru generaţia tânără, dar trebuie să ne obişnuim cu faptul că a început o nouă eră: cea de dinainte de război", a declarat Tusk.
Kievul a avertizat că stocurile sale de muniţii sunt pe sfârşite, în condiţiile în care cere neîncetat patrioţi, muniţii, rachete şi avioane pentru a se apăra împotriva ofensivei ruseşti.
Într-un interviu acordat Financial Times, preşedinţii Letoniei şi Estoniei, Edgars Rinkevics şi Alar Karis, i-au îndemnat pe ceilalţi aliaţi europeni să facă mai mult pentru a se pregăti pentru o eventuală confruntare armată cu Rusia, examinând totul, de la conscripţie la o taxă specială de apărare şi o creştere semnificativă a cheltuielilor militare.
În special, potrivit şefului statului leton, ţările europene ar trebui să discute despre revenirea serviciului militar obligatoriu pentru a creşte dimensiunea forţelor de apărare. "Problema conscripţiei ar trebui să fie discutată serios", a declarat Rinkevics, subliniind că forţele armate din întreaga Europă se confruntă cu dificultăţi de recrutare.
Un alt element este revenirea la nivelurile de cheltuieli "din perioada Războiului Rece". "Aici, în această parte a Europei şi a lumii, înţelegem că trebuie să ajungem la trei procente", a explicat Rinkevics pentru ziarul britanic. Karis a citat faptul că SUA reprezintă 68% din toate cheltuielile de apărare din cadrul NATO, 860 de miliarde de dolari anul trecut, faţă de 404 miliarde de dolari pentru membrii europeni şi Canada. "Trebuie să facem ceva", a avertizat el, "cel puţin să ajungem la 50-50".
"Stăm împreună", a declarat cancelarul german Olaf Scholz la o întâlnire cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi cu premierul polonez Donald Tusk la 20 martie. "Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi necesar", a declarat cancelarul german, adăugând că se va asigura, de asemenea, că alianţa NATO nu se va implica direct în lupte. Şeful guvernului german nu împărtăşeşte opinia lui Macron potrivit căreia aliaţii NATO ar trebui să păstreze deschisă posibilitatea de a trimite trupe de luptă în Ucraina la un moment dat în viitor. Premierul italian Giorgia Meloni a declarat în faţa Senatului italian că nici ea nu este în favoarea trimiterii de trupe NATO în luptă, deoarece aceasta ar fi "o escaladare periculoasă care trebuie evitată cu orice preţ", a spus ea.
Întâlnirea lui Scholz cu Tusk şi Macron a avut loc pe fondul dezacordurilor şi tensiunilor publice dintre Germania şi aliaţii săi cu privire la modul cel mai bun de a sprijini Ucraina. Scholz a fost criticat la nivel internaţional pentru refuzul său de a trimite rachete de croazieră Taurus cu rază lungă de acţiune în Ucraina, despre care susţine că ar risca să escaladeze conflictul.
"Pentru a fi foarte clar: în calitate de cancelar federal, nu voi trimite niciun soldat din Bundeswehr în Ucraina", a declarat Scholz ca răspuns la comentariile lui Macron, folosind termenul german pentru armata ţării.
Ministrul polonez al apărării a sprijinit poziţia lui Macron şi l-a criticat din nou pe Scholz pe 20 martie pentru refuzul său de a trimite rachete Taurus în Ucraina.
Ministrul federal de finanţe, Christian Lindner, vede o marjă de manevră de până la nouă miliarde de euro în bugetul federal din 2028 pentru a creşte bugetul apărării. Cu o gestionare disciplinată a bugetului, rata datoriei va reveni apoi sub limita prescrisă de UE de 60% din producţia economică, a declarat liderul liberal pentru agenţia germană de presă dpa. "Dacă vom scădea sub această limită, atunci rambursarea datoriei coronariene planificată din 2028 ar putea fi discutată din nou". Banii ar putea ajunge în schimb în bugetul apărării.
Guvernul federal a contractat împrumuturi de urgenţă în valoare totală de aproximativ 300 de miliarde de euro în 2020, 2021 şi 2022 din cauza crizei coronavirusului şi a războiului din Ucraina. Rambursarea este programată de fapt să înceapă în 2028 şi să se desfăşoare pe o perioadă de peste 30 de ani. În prezent, este planificată o rambursare a datoriei de nouă miliarde de euro pe an, potrivit lui Lindner. "Cu toate acestea, dacă povara pandemiei asupra nivelului datoriei va fi deja depăşită până atunci, rambursarea ar putea fi redusă semnificativ", a anunţat el. "Acest lucru ar pune la dispoziţie miliarde de euro, ceea ce ne va ajuta să realizăm saltul către obiectivul NATO în bugetul federal după încheierea programului special pentru Bundeswehr." Potrivit ultimelor calcule ale NATO, Germania a atins o rată de 1,66% în 2023.
Între timp, guvernul francez îndeamnă companiile din domeniul apărării să crească producţia pentru a satisface nevoile propriei armate şi pentru a asigura un sprijin continuu pentru Ucraina după mai mult de doi ani de război cu Rusia.
Ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu, a declarat că Parisul va livra "sute" de transportoare blindate de trupe şi rachete antiaeriene ca parte a unui nou pachet de ajutor pentru Ucraina în războiul său împotriva invadatorilor ruşi.
"Pentru a ţine o linie de front atât de extinsă, armata ucraineană are nevoie, de exemplu, de vehiculele noastre VAB: este absolut esenţial pentru mobilitatea trupelor", a declarat Lecornu pentru ziarul La Tribune într-un interviu publicat sâmbătă. În prezent, Franţa îşi elimină treptat flota de tancuri VAB - unele dintre ele vechi de peste 40 de ani - cu noi vehicule blindate Griffon, dar Lecornu a declarat că modelele mai vechi sunt "încă operaţionale".
"De asemenea, dezvoltăm muniţii telecomandate într-un termen foarte scurt, pentru a le livra Ucrainei începând din această vară", a adăugat Lecornu.
"Am reafirmat unitatea Europei", a rezumat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, prima zi a summitului de la Bruxelles, la 21 martie. Michel a promis că cele 27 de state membre doresc să "avanseze rapid" în privinţa veniturilor din activele ruseşti, că "înţeleg gravitatea situaţiei şi sunt hotărâte să facă mai mult pentru Kiev". Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că, odată cu acordul privind veniturile din active, trei miliarde de euro ar putea fi disponibile în acest an pentru a fi cheltuite pentru achiziţionarea de echipamente militare care vor fi trimise la Kiev. Primul miliard de euro ar putea fi cheltuit încă din iulie dacă "vom lua rapid deciziile necesare".
În ceea ce priveşte apărarea, Michel a asigurat "o schimbare de paradigmă în proiectul european", care se baza pe cooperare şi prosperitate, în timp ce apărarea era "lăsată în seama competenţelor naţionale". "Astăzi", a subliniat el, "am decis să consolidăm pilonul european".
Armata României participă cu 400 de militari şi 50 de autovehicule la operaţiile militare ale Uniunii Europene, a declarat la 22 martie şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, în cadrul unei întrevederi la care au participat secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, Simona Cojocaru, şi preşedintele Comitetului Militar al UE, generalul Robert Brieger. Brieger a evidenţiat contribuţia României la securitatea colectivă europeană, precum şi eforturile depuse în cadrul diverselor iniţiative ale Busolei Strategice.
Ministrul sloven al apărării, Marjan Sarec, şi-a exprimat dorinţa ca Slovenia să nu mai fie doar un cumpărător, ci să devină şi un vânzător şi producător de echipamente militare. În iunie 2023, Ministerul Apărării (MoD) a semnat contracte cu cele mai importante companii din domeniul apărării pentru o nouă dronă şi pentru dezvoltarea unei staţii de luptă.
În 2023, Ministerul Apărării a semnat contracte de echipamente militare în valoare de 80,9 milioane de euro cu companii slovene, cu aproape 60 de milioane de euro mai mult decât în 2022, inclusiv cu companii care importă echipamente militare. De asemenea, ministerul creşte intensiv finanţarea pentru cercetare şi dezvoltare (R&D), care s-a ridicat la 11,7 milioane de euro în 2023 şi se aşteaptă să ajungă la 23 de milioane de euro în acest an. Cheltuielile de apărare ale Sloveniei estimate pentru 2023 sunt de 845 de milioane de euro, reprezentând 1,34% din PIB, şi se preconizează că vor ajunge la două procente din PIB până în 2030.
Ministrul demisionar al apărării din Bulgaria, Todor Tagarev, a subliniat la 29 martie că bugetul apărării ţării pentru 2024 a crescut cu peste 60% faţă de 2022.
La sfârşitul acestui an ar putea exista 20.982 de soldaţi şi 4.500 de angajaţi în cadrul Forţelor Armate ale Republicii Slovace, se arată într-o propunere a Ministerului Apărării. Aceasta reprezintă o creştere cu 279 de soldaţi faţă de numărul aprobat în prezent, potrivit Ministerului Apărării din Republica Slovacă.
În Portugalia, lipsa noilor recruţi şi a soldaţilor care părăsesc cele trei ramuri ale forţelor armate a fost o problemă predominantă. În acelaşi timp, cheltuielile Portugaliei pentru apărare sunt încă foarte scăzute în comparaţie cu ceea ce doreşte NATO.
Potrivit raportului secretarului general al NATO de anul trecut, publicat la 14 martie, cheltuielile de apărare ale Portugaliei ca procent din PIB au fost de 1,48%, adică sub nivelul de 2% necesar pentru toate cele 31 de ţări. Anul trecut, fostul ministru al apărării Helena Carreiras a recunoscut că ţara nu va putea atinge acest obiectiv până în 2030. Portugalia nu este un actor important în producţia de echipamente de apărare şi participă doar la eforturile de a achiziţiona mai multă muniţie împreună cu alte ţări din UE, în calitate de cumpărător.
Vinerea trecută, şeful Statului Major al Marinei portugheze, Henrique Gouveia e Melo, s-a pronunţat în favoarea serviciului militar obligatoriu, care a fost abolit oficial în 2004. Punctul său de vedere a fost susţinut ulterior de şeful Statului Major al armatei, Eduardo Ferrao. Cu toate acestea, mai multe organizaţii militare au respins ideea, preferând să se concentreze pe dezvoltarea carierei cu salarii mai mari şi condiţii mai atractive.
Ministrul Apărării din Macedonia de Nord, Slavjanka Petrovska, a declarat că industria militară naţională îşi măreşte capacităţile de producţie pentru a concura pe piaţa NATO. Macedonia de Nord s-a alăturat iniţiativei NATO pentru susţinerea producţiei de muniţii şi a industriei de apărare, ceea ce va permite ţării să primească mult mai rapid armamentul necesar la preţuri mult mai avantajoase.
Ministerul Apărării a semnat un acord de cooperare cu singura companie producătoare de muniţie de calibru mic din Macedonia de Nord, "ATS AMMO" din Samokov, pentru dezvoltarea şi producţia de drone. În plus, Ministerul Apărării a achiziţionat opt elicoptere de transport multifuncţionale fabricate de compania italiană "Leonardo" pentru 249,9 milioane de euro. Primul elicopter urmează să fie livrat în a doua jumătate a anului 2026.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
