Rata "relativ ridicată" de îmbolnăvire a "frânat activitatea economică" în 2023, a scris Banca centrală germană în buletinul lunar în care a analizat performanţa economiei nr.1 din Europa în trimestrul al patrulea al anului trecut.

Totuşi, preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, susţine că Germania nu merită calificativul de "bolnavul Europei", în pofida actualei letargii economice.

Calificativul a mai fost folosit de numeroşi observatori la finele anilor 1990, după şocul economic al reunificării.

După peste două decenii, prima economie a zonei euro a intrat din nou într-o perioadă de turbulenţe, PIB-ul înregistrând o scădere de 0,3% pe întregul an 2003, în condiţiile în care industria exportatoare, care era unul din pilonii săi, a suferit multiple şocuri, de la scăderea cererii externe la creşterea costurilor cu energia şi a ratelor dobânzii, la care s-a adăugat incertitudinea cu impact asupra investiţiilor.

Dar încă un factor, până acum mai puţin evidenţiat, a pus beţe în roate producţiei: absenţele de la lucru din motive de boală.

Mai puține concedii medicale ar fi însemnat PIB mai mare pentru Germania

Analiza Bundesbank este întărită de un studiu publicat vineri de Asociaţia germană a laboratoarelor farmaceutice de cercetare (VFA), conform căruia PIB-ul german ar fi crescut cu 0,5% în 2023 în situaţia în care concediile medicale s-ar fi menţinut la un nivel mediu.

Absenţele au depăşit anul trecut recordul din 2022, potrivit VFA.

Impactul asupra PIB este de 0,8 puncte procentuale, adică pierderi de încasări de 26 de miliarde de euro în 2023, dintre care 10 miliarde în industrie, au conchis Claus Michelsen şi Simon Junker, economişti la VFA.

Nu au fost luate în calcul pierderile fiscale şi costurile asigurărilor medicale.

Nici anul 2024 nu pare să fi început prea bine: performanţele economice germane ar putea "în cel mai bun caz să stagneze" în trimestrul întâi, potrivit Bundesbank, relatează Agerpres. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News