După un an de eforturi diplomatice din partea guvernelor român și bulgar, Austria a renunțat la dreptul de veto asupra aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen. Începând cu 31 martie 2024, controalele de pașapoarte vor fi ridicate pe aeroporturi și la frontierele maritime. Acest lucru nu este încă posibil la frontierele terestre. "Consiliul se va strădui să ia o decizie privind ridicarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre", potrivit ultimei sale decizii din 30 decembrie.

Expertul în dreptul UE Walter Obwexer, cu sediul la Innsbruck, explică pentru publicația germană STANDARD că, prin urmare, nu este posibilă ridicarea controalelor între fiecare membru Schengen în parte, pe bază bilaterală. Acest lucru se datorează faptului că, potrivit tratatelor de aderare la UE, eliminarea controalelor asupra persoanelor "se aplică numai după ce Consiliul UE a adoptat în unanimitate o decizie corespunzătoare". Orice altceva ar fi o încălcare clară a legislației UE, spune Obwexer. "Fără aprobarea reprezentantului austriac în Consiliul UE, aderarea deplină a României și Bulgariei la Schengen nu este posibilă din punct de vedere juridic", spune decanul Facultății de Drept din Innsbruck. Prin urmare, Austria poate continua să blocheze.

Viena stabilește condițiile aderării complete în Schengen

Guvernul austriac a legat deja prima relaxare a restricțiilor de condiții care nu sunt incluse în Tratatul Schengen. Într-o declarație comună a Austriei, României și Bulgariei din 29 decembrie, s-a afirmat că la frontiera bulgaro-turcă ar trebui să fie triplu numărul de funcționari ai agenției UE de protecție a frontierelor Frontex și că Frontex ar trebui să fie suplimentată și la frontiera sârbo-bulgară. De asemenea, vor fi puse la dispoziție fonduri UE pentru vehicule de teren, drone, sisteme de supraveghere electronică și un gard.

De asemenea, cele trei state au convenit ca România și Bulgaria să preia înapoi toți migranții care au fost înregistrați în cele două state și care au călătorit apoi în Austria în termen de o lună, în conformitate cu Regulamentul de la Dublin. Acest lucru înseamnă că un număr semnificativ mai mare de migranți pentru ale căror proceduri cele două state sunt responsabile vor fi returnate într-o perioadă mai scurtă de timp.

"Transmitem semnalul că solicitanții de azil nu își pot alege țara de destinație", se arată în declarație. De asemenea, Austria vrea să trimită consilieri pe aeroporturile din Bulgaria și România pentru a efectua controale la fața locului. Germania a detașat astfel de ofițeri pe unele aeroporturi din Grecia de ani de zile.

În schimbul acestor concesii, Austria s-a angajat, în cadrul acordului, să "discute o dată în 2024 pentru o posibilă ridicare a controalelor la frontierele terestre", care va depinde, de asemenea, de succesul implementării măsurilor și de îmbunătățirea situației migrației în cazul Austriei.

Karl Nehammer: "E cle lungă până când cele două țări vor deveni membre cu drepturi depline în Schengen“

În urma acordului, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: "Felicitările mele pentru Bulgaria și România: Această mare realizare este rezultatul muncii, angajamentului și perseverenței dumneavoastră." Karl Nehammer (ÖVP), cancelarul federal al Austriei, a scris pe Twitter: "Cu toate acestea, mai este încă un drum lung de parcurs până când cele două țări vor deveni membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen. Europa trebuie să se protejeze eficient împotriva migrației necontrolate și vom continua să insistăm asupra acestui lucru."

În România și Bulgaria au existat, de asemenea, critici privind faptul că guvernele au acceptat condițiile impuse de Austria.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News