La întâlnirea de lucru interactivă au mai participat Iulia Antoanella Motoc, judecătorul din partea României la CEDO, Roderick Liddell, grefierul şef al CEDO, Nicolae Solomon, vicepreşedintele Secţiei pentru procurori a CSM, Codruţ Olaru şi Mihai Cristian Ban, membri ai CSM, conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Citește și ULTIMĂ ORĂ. Augustin Lazăr, ATAC la adresa lui Toader: "Este a patra oară"

În cadrul întâlnirii au fost abordate teme de interes precum: raportul dintre obligaţia de rezervă a magistraţilor şi libertatea de exprimare în lumina jurisprudenţei CEDO, operaţionalizarea Protocoalelor nr.14 şi 16 la Convenţia (europeană) pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale - ca mijloace de eficientizare a activităţii şi pentru o mai bună interpretare a convenţiei, folosirea instrumentelor digitale pentru schimbul de jurisprudenţă, posibilitatea desemnării instanţelor constituţionale ca şi înalte jurisdicţii ce pot solicita avize consultative, independenţa şi imparţialitatea justiţiei, separaţia şi echilibrul puterilor în stat, fenomenul de judiciarizare a vieţii publice. De asemenea, au fost identificate şi prezentate grupurile mari de cauze pendinte împotriva României (cauze care privesc condiţiile de detenţie, violenţa împotriva copiilor, femeilor ş.a).

Augustin Lazăr a subliniat implicarea pe care judecătorul naţional, Iulia Antoanella Motoc, a avut-o în organizarea dialogului dintre magistraţi şi alte profesii juridice, în derularea proiectului naţional desfăşurat în perioada 2017-2018 - „Protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în faza de urmărire penală", proiect ce a urmărit dezvoltarea responsabilităţii şi profesionalismului în activitatea procurorilor, pentru asigurarea respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale în concordanţă cu legea fundamentală a României, cu dispoziţiile Convenţiei (europene) pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, cu procedurile Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cu jurisprudenţa CEDO şi a CJUE.

Citește și REVOCARE Augustin Lazăr. Toader, ATAC la Iohannis: „Perioada de așteptare ne-a cam edificat"

În alocuţiunea sa, Raimondi a remarcat dimensiunea culturală a activităţii Ministerului Public, sensibilitatea magistraţilor Ministerului Public la problematica drepturilor omului, precum şi voinţa de întărire a capacităţii instituţionale în vederea respectării convenţiei, o aplicare mai bună a acesteia în ţările semnatare reprezentând soluţia reducerii numărului de cauze aflate pe rolul Curţii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News