Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Atentat la Ankara. Miniștrii lui Erdogan susțin că au aflat cine a pus la cale atacul
WhatsApp
Atentatul de lângă Ankara, soldat cu cinci morți și 22 de răniți, continuă să agite spiritele în Turcia, iar autoritățile par să indice o posibilă implicare a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

Ministrul turc de Interne, Ali Yerlikaya, a catalogat PKK drept "foarte probabil" responsabil pentru atacul care a vizat sediul unei companii din industria de apărare, situată în apropierea capitalei. Yerlikaya a subliniat că investigațiile sunt în curs, dar a menționat că modul în care a fost comis atacul sugerează o implicare a PKK.

„Procesul de identificare şi căutare a amprentelor digitale continuă și vom comunica ce organizație teroristă se află în spatele acestui atentat. Dar, având în vedere felul în care a fost efectuată acțiunea, cel mai probabil este legat de PKK”, a declarat ministrul, care a anunțat un nou bilanț tragic de cinci morți și 22 de răniți.

Ministrul Apărării, Yasar Guler, a întărit suspiciunile legate de responsabilitatea PKK și acuză organizația de tentativă de destabilizare: „Așa cum au procedat mereu, au încercat să tulbure pacea națiunii noastre și au recurs la un atac abominabil și dezonorant”.

Yerlikaya a promis că PKK va plăti pentru aceste acțiuni: „Întotdeauna le dăm acestor scelerați ai PKK pedeapsa pe care o merită, dar ei nu revin niciodată la rațiune. Nu vom înceta să-i urmărim până când ultimul terorist nu va fi eliminat și îi vom face să sufere pentru ceea ce au făcut”.

Turcia și PKK

 

PKK, fondat în 1978 de Abdullah Öcalan, a dus o luptă armată împotriva statului turc timp de peste patru decenii: inițial s-a cerut independența regiunii kurde, iar mai târziu, o autonomie extinsă și drepturi pentru kurzi. Conflictul a făcut zeci de mii de victime și a adus devastare în regiunile din sud-estul Turciei, locuite predominant de kurzi. Turcia, Statele Unite și Uniunea Europeană au desemnat PKK drept organizație teroristă, iar PKK și aliații săi au continuat să se implice în lupte de gherilă, dar și în inițiative politice.

Eforturile de pace au fost întrerupte de mai multe ori, cel mai recent în 2015, când un acord de încetare a focului a fost rupt, iar conflictul s-a reluat. Președintele Recep Tayyip Erdogan a adoptat o linie dură față de PKK și a refuzat negocierile. În schimb a lansat operațiuni militare ample împotriva organizației atât pe teritoriul turc, cât și în Irak și Siria, unde grupurile kurde asociate PKK au stabilit baze.

Relațiile tensionate dintre Turcia și PKK s-au extins și pe plan internațional, în special în contextul războiului din Siria, unde militanții kurzi din YPG, o organizație afiliată PKK, au fost aliați cheie ai Statelor Unite în lupta împotriva ISIS. Această situație a creat fricțiuni între Ankara și Washington, Erdogan acuzând Occidentul de susținerea terorismului prin sprijinirea forțelor kurde.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News

WhatsApp
Top cele mai citite știri
Crossuri parteneri
Știri Vezi toate articolele
pixel