Funcţiile vizate sunt cele de preşedinte al Comisiei Europene, preşedinte al Parlamentului European, Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) şi, nu în ultimul rând, preşedinte al Consiliului European, funcţie deţinută actualmente de polonezul Donald Tusk.

Negocierile vor fi cu atât mai dificile cu cât în urma scrutinului din 23-26 mai a rezultat un Parlament European extrem de heterogen, în care se remarcă ascensiunea liberalilor ca al treilea grup politic.

La summitul de marţi nu este de aşteptat coagularea unui consens asupra unui nume pentru preşedinţia Comisia Europene, dar Donald Tusk va primi probabil un mandat pentru consultări viitoare, pe care speră să le încheie în luna iunie.

Potrivit Tratatului de la Lisabona, statele membre vor trebui să numească un candidat pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, în conformitate cu rezultatele alegerilor europene.

Parlamentul European trebuie să-şi dea acordul asupra noului preşedinte al Comisiei Europene prin majoritate absolută a voturilor (jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor). În cazul în care candidatul nu obţine majoritatea necesară, statele membre trebuie să propună un alt candidat în termen de o lună, Consiliul European hotărând cu majoritate calificată. 

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News