Publicitate
Ghidul cuprinde informaţii dedicate situaţiilor de urgenţă, despre dezinformare sau despre protecţia cibernetică şi urmează să fie distribuit îndeosebi populaţiei din zona rurală.
"Astăzi o să lansăm, în ultima zi a săptămânii, un ghid, care este Ghidul pentru Situaţii de Criză. De ce nu de urgenţă? Pentru că el include mai mult decât situaţiile de urgenţă civile, include şi informaţii despre dezinformare, informaţii despre protecţia cibernetică, care sunt necesare populaţiei (...). De ce mai facem ghidul, din moment ce îl avem online? Pentru că online-ul nu este accesat peste tot şi mai ales în zonele rurale, dorim ca acest ghid să ajungă acolo. Vom distribui pe parcursul acestui an acest ghid, în toate zonele în care există riscul şi în care este posibil ca oamenii să nu acceseze partea online uşor, cu sprijinul Infocons.
Se va distribui de către colegii de la IGSU, este posibil să obţinem şi alt sprijin din partea Poştei Române. Ghidul vine în logica pregătirii şi prevenirii şi, cum am zis când am pornit săptămâna aceasta, cel mai important lucru pentru noi este prevenirea, să reducem riscul la dezastre. O populaţie pregătită este o populaţie care este mai sigură şi mai rezilientă, dar structuri care sunt pregătite să facă faţă cutremurului pot să reducă foarte mult impactul şi pot să salveze vieţi, dacă acest lucru este realizat", a transmis Arafat la încheierea Săptămânii Protecţiei Civile, eveniment organizat de MAI.
Adrian Tudose, reprezentantul Centrului Euroatlantic pentru Rezilienţă (CER), a spus, la rândul lui, că a contribuit la acest ghid cu informaţii privind combaterea dezinformării.
"La acest ghid am lucrat aproximativ un an de zile. Am luat ca model atât procedurile interne şi modul în care acţionează autorităţile române, dar am analizat şi modele externe, ne-am uitat către Suedia, Canada, Statele Unite. O să vă vorbesc despre combaterea dezinformării. Istoria ne-a arătat că atunci când apare o criză externă, imediat se găsesc nişte actori care instrumentalizează această criză din diferite interese. Unii ne cunosc apetenţa pentru ştiri negative, ne fac să fim interesaţi de ele şi le accesăm imediat. Un pericol puţin mai mare vine de la actori statali, de obicei, care ştiu foarte bine ce fac cu aceste campanii de dezinformare şi scopul lor este să creeze panică, să perturbe intervenţia autorităţilor în caz de criză şi într-un final să destabilizeze societatea. În linii mari, ar trebui punctat încă o dată că autorităţile în caz de criză vor comunica pe o voce unică şi populaţia ar trebui să acceseze această voce unică", a punctat Tudose.
Ghidul a fost dezvoltat de Departamentul de Situaţii de Urgenţă, Centrul Euroatlantic pentru Rezilienţă, Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică şi Ministerul Apărării.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News