Este, de fapt, doar cel de-al treilea meteorit cunoscut până în prezent care conţine un aliaj extrem de rar de aluminiu şi cupru şi, totodată, al doilea care conţine un cvasi-cristal natural, adică un material considerat "imposibil" deoarece, spre deosebire de cristalele normale, structura sa este ordonată, dar nu se repetă.

Descoperirea, descrisă în revista Communications Earth & Environment, este rezultatul unui studiu italian coordonat de Giovanna Agrosi, profesoară de mineralogie la Universitatea din Bari.

Meteoritul, o sferă minusculă, a fost găsit pe muntele Gariglione din Calabria de către un colecţionar, care l-a trimis apoi la Universitatea din Bari, unde analizele au confirmat originea sa extraterestră.

În prezent, este păstrat în Muzeul de Ştiinţe ale Pământului de la Universitatea din Bari.

Daniela Mele, Gioacchino Tempesta şi Floriana Rizzo de la Departamentul de Ştiinţe ale Pământului şi Geo-mediu de la Universitatea din Bari, Luca Bindi şi Tiziano Catelani de la Departamentul de Ştiinţe ale Pământului de la Universitatea din Florenţa şi Paola Manzari de la Agenţia Spaţială Italiană au contribuit, de asemenea, la realizarea acestui studiu.

Luca Bindi a avut un merit special, întrucât este cercetătorul care descoperise un cvasi-cristal într-unul dintre meteoriţii păstraţi în Muzeul de Istorie Naturală al Universităţii din Florenţa, iar cercetările sale au confirmat că cvasi-cristalele, a căror descoperire a fost recompensată cu premiul Nobel pentru chimie pe anul 2011, reprezintă un nou tip de materie de sine stătătoare. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News