"Turcia nu a recunoscut anexarea Crimeii după referendumul ilegitim în 2014 şi şi-a exprimat întotdeauna sprijinul ferm pentru integritatea teritorială a Ucrainei, pentru independenţa şi suveranitatea ei", insistă ministerul într-un comunicat publicat în cursul nopţii după sărbătorirea cu mare pompă a anexărilor, la Moscova.

"Conform aceastei poziţii, decisă în 2014, respingem decizia rusă de a anexa regiunile Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporijjia. Această decizie, care constituie o gravă încălcare a principiilor dreptului internaţional, nu poate fi acceptată".

Ministerul turc condamnase deja săptămâna trecută referendumurile "ilegale" ţinute în aceste patru regiuni.

Erdogan evită să se pronunțe public

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, care nu s-a exprimat direct pe acest subiect, încearcă, de la începutul conflictului, să meniţină relaţii bune cu Kievul şi cu Moscova şi şi-a oferit medierea pentru începerea de negocieri între Rusia şi Ucraina, căreia Ankara îi furnizează drone de luptă.

Dar după ce s-a întâlnit de mai multe ori cu omologul său Vladimir Putin şi a încheiat acorduri privind livrările de gaz plătibile parţial în ruble, el pare acum că se distanţează mai clar, cerând de la tribuna ONU o "ieşire demnă pentru toţi" din război.

Sub presiunea americană şi de teama represaliilor, băncile turceşti care îl acceptau s-au retras treptat în această săptămână din sistemul de plăţi rusesc Mir, care permitea cetăţenilor rusi să continue să retragă bani în Turcia, relatează Rador. 

Mari probleme interne pentru Turcia

Turcia traversează una dintre cele mai proaste perioade din ultimiii 20 de ani, din punct de vedere economic. 

Rata anuală a inflaţiei în Turcia a urcat la 83,45% în septembrie, cel mai ridicat nivel din ultimii 24 de ani, sub estimările oficiale, conform datelor oficiale publicate luni, după ce Banca Centrală a surprins pieţele reducând dobânzile de două ori într-o lună, transmite Reuters.

Inflaţia creşte în Turcia din toamna anului trecut, în urma deprecierii monedei naţionale. Pe parcursul anului 2021, lira turcească a pierdut 44% din valoare în raport cu dolarul, la care s-a adăugat o nouă depreciere de 26% de la 1 ianuarie 2022 şi până în prezent, în pofida intervenţiilor repetate pe piaţă ale Băncii Centrale. Moneda Turciei are una din cele mai slabe evoluţii în rândul monedelor de pe pieţele emergente.

Spre deosebire de teoriile economice clasice, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, este de părere că dobânzile ridicate favorizează inflaţia şi, în consecinţă, în perioada septembrie - decembrie anul trecut a forţat Banca Turciei să reducă dobânda de referinţă de la 19% până la 12%, ceea ce a provocat o gravă depreciere a lirei turceşti.

În ritm lunar, preţurile de consum în Turcia au urcat la 3,08% în septembrie, conform datelor Institutului de Statistică, în timp ce analiştii intervievaţi de Reuters se aşteptau la un avans de 3,8%. În ritm anual, analiştii previzionau o rată a inflaţiei de 84,63%.

Rata anuală a inflaţiei în Turcia din septembrie este la cel mai ridicat nivel din iulie 1998, când se situa la 85,3%.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News