Un complet de cinci judecători de la Instanţa Supremă a respins apelul declarat de DNA şi a menţinut decizia de achitare data de prima instanţă. 

Decizia a fost luată cu majoritatea de voturi a celor cinci membri ai completului. A existat şi o opinie separată a unuia dintre judecători, în sensul admiterii apelului DNA şi trimiterii dosarului spre rejudecare.

Instanța supremă stabilise inițial pronunțarea pentru data de 8 aprilie, însă a fost amânată pentru 22 aprilie. 

Citeşte şi: Emoții pentru Tăriceanu. ÎCCJ pronunță DEFINITIV decizia

În ultimul cuvânt în fața judecătorilor, președintele Senatului a catalogat întreg procesul ca fiind o înscenare. Procurorul DNA a cerut ulterior rejudecarea procesului.

Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016 pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

Achitarea lui Tăriceanu, decisă de majoritatea judecătorilor din complet

Pe 22 mai 2018, un complet de la Instanţa supremă format din trei judecători a dispus achitarea lui Tăriceanu, printre motivele invocate fiind şi faptul că DNA avea suspiciuni că şeful Senatului ar fi săvârşit infracţiunea de evaziune fiscală, însă l-a audiat pe acesta în calitate de martor. În opinia primei instanţe, Tăriceanu s-ar fi autoincriminat dacă ar fi recunoscut în declaraţia de martor că ar avea vreo legătură cu retrocedarea Fermei Băneasa.

Citeşte şi: Dosar Tăriceanu. DECIZIE de ultimă oră a Senatului. Ce se întâmplă cu procurorii DNA

Tăriceanu mai era acuzat că a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului şi nu a spus tot ce ştie despre relaţia cu inculpaţii Tal Silberstein, Dan Andronic şi Remus Truică, despre întâlnirile şi discuţiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea imobilelor menţionate şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News