Dieta este capabilă să prevină bolile metabolice, să țină sub control riscul de obezitate, să protejeze sistemul cardiovascular datorită utilizării alimentelor bogate în grăsimi bune și fibre. De multe ori, însă, dieta mediteraneană este lăsată deoparte și la noi în țară, în favoarea așa-numitelor "junk foods".

Dieta mediteraneană

Acesta este motivul pentru care Universitatea Aldo Moro din Bari a dezvoltat un chestionar online care, în câțiva pași, vă permite să înțelegeți cât de mult se conformează obiceiurile dvs. alimentare cu stilul dietei mediteraneene, obținând, de asemenea, sfaturi practice și direcționate pentru a vă îmbunătăți regimul prin minimizarea riscului cardiovascular.

Studiul a fost publicat în revista de specialitate Nutrients și a fost realizat de grupul de cercetare al profesorului Antonio Moschetta, profesor titular de medicină internă la universitatea apuliană, în cadrul studiilor finanțate de proiectul Pnrr "On-foods".

Cum funcționează chestionarul

Prin intermediul chestionarului, la care se poate adera gratuit, este posibil să se înțeleagă ce mănâncă oamenii și, mai ales, la ce oră. Acestea sunt criterii care permit orientarea celui mai sănătos stil alimentar care respectă principiile cheie ale celei mai cunoscute diete din lume.

Cercetările au făcut astfel posibilă elaborarea unui scor de risc - "scor" - pentru a analiza nu numai tipul și cantitatea de alimente consumate, ci și obiceiurile de viață, cum ar fi momentul din zi în care se consumă mesele principale, activitatea fizică și eventualul consum de alcool.

"Acestea sunt obiceiuri care nu au fost niciodată luate în considerare de chestionarele anterioare care evaluau aderența la dieta mediteraneană și care, în schimb, au un impact important în patogeneza obezității și a bolilor care rezultă, la nivel cardiovascular, metabolic și oncologic", explică Moschetta.

Scorul prezice un rezultat care variază între minus 13 și plus 25 de puncte: cu cât scorul este mai mic, cu atât aderența la dieta mediteraneană este mai mică. În consecință, cu atât mai mari vor fi problemele cardiovasculare 

"Am prezis diferite scoruri pe baza cantității de fructe, legume, carne, pește, paste, unt, cereale, carbohidrați și alcool consumate - continuă cercetătorul - dar și întrebări legate de momentul din zi în care le consumăm și de frecvența cu care facem exerciții fizice."

Efectele

Obiceiurile alimentare, precum și efectele acestora asupra sănătății, sunt, de fapt, foarte personale. De aceea, este necesar să se țină cont de caracteristicile fiecărui individ, pregătind o abordare personalizată.

"Nu putem crede că aceeași masă are aceleași efecte asupra a două persoane care au un consum energetic diferit sau că aceeași cantitate de paste este metabolizată și stocată în același mod în două momente diferite ale zilei. Obiceiurile alimentare proaste au repercusiuni asupra acumulării de țesut adipos visceral și tocmai această grăsime este responsabilă de trimiterea de mesaje hormonale către întregul organism și de producerea acelor modificări responsabile de bolile cardiovasculare", confirmă Moschetta.

Cunoașterea riscurilor la care ne expunem este, așadar, "fundamentală pentru sănătatea proprie, nu doar pentru a ne îmbolnăvi mai puțin, ci și pentru ca terapiile să funcționeze mai bine, de exemplu în cazul diabetului și al hipercolesterolemiei", continuă Moschetta.

Studiul a fost realizat timp de aproximativ trei ani în rândul pacienților de la "C. Frugoni" de la Policlinico di Bari, condus de Carlo Sabbà , și se bazează pe cazuri concrete: peste 350 de subiecți cu o vârstă medie de 50 de ani.

Primul autor al cercetării, Carlo De Matteis, concluzionează: "Alimentația trebuie să se afle din ce în ce mai mult în centrul terapiei medicale, ca primă barieră împotriva bolilor și ca instrument pentru o viață mai bună".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News