Această decizie a Curţii Supreme îl priveşte în special pe Oriol Junqueras care va rămâne ineligibil până în 2031, ceea ce îl va împiedica să se prezinte în special la următoarele alegeri locale şi naţionale prevăzute în acest an. Vicepreşedinte al guvernului regional catalan condus de Carles Puigdemont în 2017, Junqueras este numărul unu al partidului Stânga Republicană din Catalonia (ERC).

El a fost condamnat în 2019 la 13 ani de închisoare pentru răzvrătire şi deturnare de fonduri publice, înainte de a fi graţiat în 2021 de guvernul socialistului Pedro Sanchez. Dar această graţiere nu i-a ridicat pedeapsa de 13 ani de ineligibilitate. Pentru a-i mulţumi pe aliaţii săi catalani care îl sprijină în parlament, guvernul minoritar condus de Sanchez a adoptat o reformă a Codului Penal la sfârşitul anului 2022, înlăturând infracţiunea de 'răzvrătire' şi înlocuind-o cu capătul de acuzare de 'dezordine publică' antrenând pedepse mai mici.

Lideri ai separatiştilor catalani rămân ineligibili şi după recenta reformă penală din Spania

Pe de altă parte, a redus pedepsele prevăzute în caz de deturnare de fonduri fără dorinţa de a se îmbogăţi. Însă, dacă Curtea Supremă nu a reţinut infracţiunea de 'dezordine publică' pentru Junqueras, a decis, în schimb, menţinerea celei de deturnare de fonduri şi deci ineligibilitatea care vine cu aceasta, estimând că gradul de gravitate al delapidării, destinat să finanţeze referendumul de autodeterminare din 2017, nu a justificat o reducere a pedepsei.

Alţi trei lideri separatişti, Dolors Bassa, Raul Romeva şi Jordi Turull, rămân şi ei ineligibili până în 2030 sau 2031. Pentru alţi cinci lideri, condamnaţi în 2019 doar pentru răzvrătire, a fost ridicată pedeapsa de ineligibilitate. Decizia Curţii Supreme a fost puternic criticată de Junqueras care a denunţat pe Twitter o 'persecuţie politică' şi o 'utilizare arbitrară a legii'.

Pedro Sanchez a făcut din detensionarea situaţiei din Catalonia una din marile sale priorităţi de la preluarea puterii în 2018 şi a reluat dialogul cu unii dintre separatişti, la putere în regiune. Această reformă a fost denunţată de opoziţia de dreapta care o vede ca pe o concesie făcută separatiştilor, informează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News