Publicitate
Sistemul a fost menţionat marţi de preşedintele Iohannis, după şedinţa CSAT în care s-a discutat despre cazul din Caracal. Prezentând deficienţele constatate în activitatea autorităților, şeful statului a vorbit şi despre „nerespectarea procedurilor interne privind raportarea și monitorizarea evenimentelor și a aspectelor de interes operativ, nerespectarea Metodologiei de lucru privind declanșarea și funcționarea mecanismului național „Alertă Răpire Copil”, precum și a protocolului de cooperare între Ministerul Afacerilor Interne și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind declanșarea și funcționarea mecanismului național "Alertă Răpire Copil", anunță Știrile PRO TV.
Sistemul „Alertă Răpire Copil", meţionat de preşedinte dar aproape necunoscut opiniei publice, a fost lansat în 2011. În luna aprilie a acelui an Poliţia Română a lansat şi o campanie de informare pe acest subiect. Potrivit comunicatului de atunci al IGPR, "Importanţa deosebită a acestui mecanism este demonstrată de practica acestor cazuri, prin faptul că, cel mai adesea, motivul dispariţiei poate fi stabilit într-un stadiu avansat al investigaţiei, iar primele ore după dispariţie sunt extrem de importante pentru eficienţa investigaţiei, sens în care obţinerea de informaţii de la populaţie cu privire la caz este extrem de utilă anchetatorilor".
Potrivit informaţiilor oficiale de acum 8 ani, mecanismul presupunea declanşarea alertei în cel mai scurt timp de la răpire şi difuzarea anunţului în aeroporturi, gări, staţii de metrou, pe ecranele din mall-uri, precum şi trimiterea unor e-mailuri şi SMS-uri instituţiilor media. Pe posturile de radio şi de televiziune partenere urma să fie difuzat un semnal audio specific mecanismului de alertă, după care urmau informaţiile referitoare la cazul respectiv.
La momentul respectiv, responsabilii cu sistemul informatic al programului au discutat cu reprezentanţii presei şi s-au declarat dispuşi să trimită în fiecare redacţie un mesaj audio, video şi/sau text, în formatul dorit de fiecare instituţie, atunci când este declanşată alerta.
Declanşarea alertelor nu era însă obligatorie. Mai precis, potrivit Poliţiei, "Mecanismul de alertă va putea fi declanşat numai dacă sunt întrunite cumulativ, următoarele criterii:
Copilul are vârsta de până la18 ani;
Copilul se află în una din următoarele situaţii :
A fost răpit în prezenţa unor martori ;
A dispărut şi, fie din datele de anchetă rezultă că acesta ar fi fost răpit, fie din circumstanţele în care a dispărut, rezultă că viaţa sau sănătatea îi sunt puse în pericol (poate suferi traume grave fizice sau psihice) ;
informaţiile deţinute de organele de anchetă, odată diseminate, pot conduce la identificarea victimei sau a suspectului.
În luna martie a acelui an, doi minori din Prahova au fost dați în consemn la frontieră, după ce ar fi fost răpiți de tată un cetăţean grec, condamnat pentru trafic de droguri în ţara sa.
Autorităţile au anunţat atunci că mecanismul a fost declanşat în premieră. După 12 ore de căutări, maşina suspectului a fost reperată lângă Ambasada Greciei din Bucureşti. Cei doi copii erau împreună cu tatăl lor şi cu un complice al acestuia. Bărbatul ar fi încercat să caute la ambasadă sprijin pentru a-i scoate copiii din ţară.
Despre sistem s-a mai vorbit apoi şi în aprilie 2018, în cadrul unui exerciţiu de declanşare a mecanismului şi de mobilizare de forţe în cazul de răpire a unui copil, într-o zonă împădurită şi greu accesibilă, desfăşurat în judeţul Timiş. „Când ne confruntăm cu un caz în care este vorba despre răpirea unui copil sau despre dispariţia sa în circumstanţe în care viaţa ori sănătatea îi sunt puse în pericol, se declanşează Mecanismul "ALERTĂ RĂPIRE COPIL!", afirmau atunci autorităţile.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News