MEAT propune valorificarea participației prin licitație, iar în cazul în care în procedura de licitație a fost admisă o singură ofertă, licitația poate fi urmată de negociere, pentru maximizarea veniturilor.

„Pentru organizarea acestui demers vor fi contractate servicii de consultanță, inclusiv servicii de consultanță juridică, cheltuielile fiind suportate din bugetul MEAT. Sumele încasate din valorificarea participației se fac venit la bugetul de stat”, se arată în comunicat.

Conform acestuia, necesitatea promovării acestui proiect decurge din faptul că statul român, prin Ministerul Economiei, plătește anual, din 1999, aproximativ 1 milion de euro către trei firme impuse printr-o lege specială pentru pază și conservare.

Potrivit MEAT, Combinatul Minier de Îmbogățire a Minereurilor Acide cu Conținut de Fier de la Krivoi Rog (CIM Krivoi Rog) a fost un proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată în cadrul fostei organizații a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.

România a participat la Krivoi Rog alături de alte state europene

Construirea CIM Krivoi Rog a fost hotărâtă prin Convenția multilaterală privind colaborarea în acest scop, încheiată la 20 octombrie 1983 la Berlin, între Guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungaria, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovacia.

Ulterior, Republica Populară Ungară s-a retras din această Convenție şi au aderat Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România.

Urmare a transformărilor politice, după preluarea administrației Combinatului de către Ucraina ca stat independent, implicate în această colaborare au mai rămas doar Ucraina, România şi Slovacia. „În baza Convenției interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986 și a Protocolului interguvernamental româno-ucrainean din 5 mai 1994, volumul total al cotei de participare a României era de 774,54 milioane ruble transferabile, reprezentând cca. 27% din valoarea întregului proiect. România a investit, până în prezent, cca. 83% din valoarea cotei sale de participare
în valoare totală de aprox. 640,38 milioane ruble transferabile, la care se adaugă dobânzile”, se mai arată în comunicat.

Potrivit Protocolului, partea ucraineană asigura livrarea în avans către partea română a unui volum de 7,5 mil tone pelete în anii 1994 – 1996. Preluarea peletelor din Ucraina, în contul rambursării datoriei urma să se efectueze de către societatea Sidex Galați. Au fost livrate, în avans, de către partea ucraineană doar 159 mii tone pelete, relatează Mediafax. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News