Valul patru al pandemiei va lovi şi România, atrag atenţia specialiştii. Şi ne va găsi tot fără medici. Mai mult de jumătate din localităţile din România nu au niciun medic de familie sau sunt insuficienţi.

De lipsa doctorilor se plâng şi şefii serviciilor de ambulanţă. În Bucureşti, de exemplu, 100 de medici asigură urgenţele a peste 2 milioane şi jumătate de oameni.

În Gorj, asistenţii medicali răspund şi la cazurile grave. Serviciul de Ambulanţă din Gorj are doar trei medici care ar trebui să răspundă la 80-100 de solicitări pe zi.

În ultimii doi ani, 7 posturi au fost scoase la concurs, de mai multe ori, dar nu a venit nimeni, spune managerul Claudiu Constantinescu.

„În primul rând, în ceea ce priveşte transferurile intraspitaliceşti care s-au solicitat cu medic, investigaţiilor tomografice care s-au solicitat cu suport de oxigen, ventilator şi cu prezenţa medicului. Acestea au fost cele care aproape au dublat numărul de solicitări în timpul pandemiei”, a spus Claudiu Constantinescu, manager SAJ Gorj.

Directorul Serviciului de Ambulanță Timiș: "Nu s-a schimbat nimic"

În valul 3, şi Serviciul de Ambulanţă Timiş a făcut cu greu faţă. Cu mare parte din angajaţi infectaţi, directorul Iancu Leonida a avut nevoie de ajutor. Ce s-a schimbat de atunci? Nimic. Aşa că mizează şi acum pe sprijinul medicilor şcolari.

„Dacă am făcut faţă atunci, o să facem şi acum, cu siguranţă, chiar dacă vom mai avea nevoie de sprijin din altă parte. Oricum, ajutoare nu putem să contăm pe foarte multe, pentru că nu avem logistică. Ne lipsesc maşinile de urgenţă”, a afirmat Iancu Leonida, manager SAJ Timiş.

La Ambulanţă pot lucra doar medicii care s-au specializat în medicina de familie sau cea de urgenţă. Anul trecut, la rezidenţiat, au fost scoase la concurs 200 de posturi pentru medicină de urgenţă şi 301 pentru medicină de familie. Cei care au optat pentru aceste domenii vor putea lucra, însă, abia din 2024-2025.

„Probabil, una din cauze este tocmai acest număr foarte mare de locuri scoase la rezidenţiat, ceea ce permite unui tânăr să schimbe specialitatea şi să dea de mai multe ori, în speranţa de a-şi găsi o specialitate mai aproape de chemarea sa”, afirmă Sorin Dinescu, prorector UMF Craiova.

„Nu m-ar tenta să lucrez ca medic pe ambulanţă, deoarece timpul de solicitare este foarte mare, cazurile sunt foarte variate şi pregătirea noastră de zi cu zi este foarte precară, ca să spun aşa. Adică, noi ar trebui să facem foarte multe cursuri până să ajungem să fim medici pe ambulanţă, ceea ce este foarte greu”, este de părere Anda Florescu, rezident Medicină de Familie, relatează Mediafax.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News