Ţara suferă de o secetă fără precedent: lipsa apei se vede clar în cel mai mare fluviu din ţară, care se apropie de un nou minim istoric. Pe Dunăre s-au format până şi bancuri de nisip care îngreunează mult navigarea.

Dunărea este la minime istorice. În sud-estul ţării, la Baziaş, Dunărea are în prezent un debit de 1.900 de metri cubi pe secundă, la fel ca în 2003, când centrala nucleară de la Cernavodă a fost închisă din lipsă de apă.

Judeţul Vrancea, din estul ţării, în regiunea Moldova, este unul dintre zonele cele mai afectate de secetă. Pământul este uscat şi crăpat şi o treime din terenul cultivat este distrus. Treieratoarele de cereale sunt oprite. Porumbul este mic si fără ştiuleţi.

România este lovită de secetă, Dunărea la minime istorice

Seceta a ars tot ceea ce era pe câmp, nemaiputând fi salvat nimic. Agricultura este în criză. Irigarea ar fi putut salva agricultura din această zonă, însă canalul Siret-Bărăgan, o structură importantă din punct de vedere strategic pentru sud-estul României, proiectată deja din timpul lui Ceauşescu, nu a fost încă finalizat şi poate fi folosit doar pentru o treime.

Până acum, suprafaţa totală afectată de secetă este de aproximativ 150.600 de hectare în 20 de judeţe. Între timp, fermierii sunt chemaţi să economisească apă.

Potrivit Ministerului Mediului, rezervoarele strategice ale României sunt pline în procent de aproape 70%. Procent echivalent cu cel al teritoriului ţării lovit de secetă, potrivit Euronews, citează Rador.

Petre Daea: Nu există niciun colţişor în ţară unde să nu avem secetă pedologică

Ministrul Agriculturii Petre Daea a declarat miercuri, la începutul şedinţei de Guvern, că seceta pedologică "a ocupat toată ţara", iar de la intrarea Dunării în România şi până în judeţul Giurgiu nu există nicio posibilitate de irigare, pentru că nivelul fluviului a scăzut.

"Situaţia actuală se prezintă astfel: în România, din nefericire, temperaturile ridicate, lipsa de apă în sol, seceta pedologică, practic, a ocupat toată ţara. Nu există niciun colţişor în ţară unde să nu avem secetă pedologică, fac excepţii anumite suprafeţe mlăştinoase jos, care de altfel nu sunt în circuitul agricol al României.

În atare situaţii, instrumentul sau calea obişnuită pe care o avem urmat şi instrumentul cu care să putem interveni a fost sistemul de irigaţii. Sistemul de irigaţii a fost pus în stare de funcţionare, pe fiecare sistem, pe fiecare zonă în parte. Din nefericire, aşa cum v-am informat şi eu astăzi, (...) până în judeţul Giurgiu nu avem nicio posibilitate de irigat, dat fiind faptul că nivelul Dunării a scăzut, apele s-au îndepărtat de mal. Practic, sunt zone unde, şi punctual la Zimnicea, unde plaja care s-a născut în urma retragerii apelor se întinde pe o lăţime de aproximativ 500 de metri", a afirmat Daea.

Ministrul agriculturii a spus că s-a intervenit punctual, acolo unde s-a putut, prin dragarea canalelor de aspiraţie

"Ce am făcut în aceste zone, am intervenit punctual, acolo unde era posibil, să dragăm canalele de aspiraţie, având în vedere faptul că ne gândim - care nu sunt astăzi funcţionale - ne gândim că în perioada următoare, având această posibilitate, să fim cu terenul pe uscat, să putem draga în aşa fel încât în momentul în care se ridică nivelul apei, să avem nivelul de exploatare. (...)

Aseară spuneam că am plecat de la Brăila pentru a menţine în stare de funcţionare acel nod hidrotehnic, care înseamnă alimentarea a 250.000 de hectare. Este vorba de staţia de pompare care se aşează pe zece nave flotabile, care au 8-12 agregate de pompare în funcţiune şi au în spatele lor 250.000 de hectare care se irigă continuu, nu s-a întrerupt nicio clipă irigarea culturilor acolo. Azi-noapte am reuşit să aducem o dragă plutitoare, care să poată să cureţe în faţa aspersiei, în aşa fel încât să putem să mai alimentăm, nu ştiu cât timp", a explicat Daea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News