'Este capital să instituim cât mai rapid posibil un guvern federal cu exerciţiu deplin, capabil să ia decizii echilibrate şi să le suporte consecinţele', a pledat suveranul în alocuţiunea sa de Crăciun.

Belgia nu mai are un executiv cu puteri depline din decembrie 2018, iar negocierile bat pasul pe loc.

Miza este de a face să coabiteze un nord neerlandofon orientat la dreapta şi un sud francofon care votează cu stânga.

Contextul politic a fost complicat şi mai mult de ascensiunea formaţiunilor extremiste din cele două comunităţi.

În alocuţiunea sa, suveranul a chemat la compromis şi a criticat 'violenţa explicită în limbajul care judecă şi gestul care distruge'.

Critici dure în politica belgiană

Comentariul este văzut de analişti drept o condamnare a criticilor schimbate între liderii principalelor două formaţiuni politice din Belgia, Partidul Socialist (PS) francofon şi Noua Alianţă Flamandă (NV-A).

'Trăim într-o epocă de răscruce, de punere sub semnul întrebării a modelului nostru social, economic, de mediu. O epocă în care mulţi şi-au pierdut reperele. Şi care cere, aşadar, din partea noastră o implicare mai importantă. Nu este ora renunţării', a subliniat el.

Coaliţia de centru-dreapta nu mai dispune de o majoritate în parlament, iar miniştrii federali nu mai gestionează decât problemele curente de când naţionaliştii flamanzi au ieşit de la guvernare în decembrie 2018 pentru a-şi exprima opoziţia faţă de aderarea Belgiei la Pactul ONU privind migraţiile. Alegerile de la 26 mai au accentuat fragmentarea scenei politice, cu un avans al extremiştilor şi al ecologiştilor.

Belgia deţine recordul de zile al unei ţări fără guvern cu puteri depline pe timp de pace (541 între 2010-2011).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News