Radu Cosma este director al Direcţiei "Proiecte pentru diaspora şi comunităţi istorice" din cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din anul 2002. Experiența de peste 20 de ani în cadrul departamentului i-a arătat că deznaționalizarea românilor are loc mult mai pronunțat în țările de emigrație recentă ale românilor, decât în comunitățile istorice.

"Dacă la începutul carierei mele la Departamentul Românilor de Pretutindeni m-am axat pe colaborarea cu comunitățile istorice, am văzut că după 2007, după intrarea României în Uniunea Europeană, dinamica emigrației a fost explozivă. Deznaționalizarea are loc mult mai pronunțat în diaspora, nu în comunitățile istorice. În Ucraina sunt școli publice cu predare în limba română, în Banatul Sârbesc sunt la fel, școli publice cu predare în limba română, la fel în Ungaria. Nu e situația ideală, dar există totuși astfel de școli," a spus Radu Cosma la TVR Internațional.

Un rol determinant în această deznaționalizare îl au și părinții care nu aleg să-și învețe copiii limba maternă, susține Radu Cosma.

"În Diaspora, deznaționalizarea este una foarte vizibilă și pornește în primul rând de la români. Foarte mulți nu-și mai învață copiii limba maternă, pentru că aceasta nu se învață prin programele guvernului, ci în familie. Multora dintre români li se pare că e de bon-ton, că e foarte bine să se integreze în societățile gazdă și să învețe altă limbă. Învățând altă limbă și trăind într-un bazin lingvistic străin, unde se ajunge? La o persoană care la 20 de ani nu e nici italian, dar nici român. Nu e nici francez, nu e nici român. Niciodată italienii nu-l vor accepta ca pe un italian. El va fi român, dar undeva în subconștientul lui, probabil pentru că va avea rudimente de limba română, le va folosi, dar nu va avea axiologia românească.

El nu va ști nimic despre limba, cultura și civilizația românească. Programele guvernului sunt creionate pentru comunități foarte mici. Dacă vorbim despre Institutul Limbii Române, sunt aproximativ 12 000 de elevi implicați în programul de Limbă, Cultură și Civilizație Românească. Pai numai în Italia sunt 180 000 de copii de origine română care învață în sistemul public. E loc pentru tot felul de forme de exprimare," a  mai spus Radu Cosma la TVR Internațional. 

Școlile de duminică

Cosma a vorbit și despre rolul foarte important pe care îl au bisericile în organizarea școlilor de duminică. 

"Departamentul pentru Românii de Pretutindeni finanțează școli de duminică. Ele nu sunt școli propriu-zise. Învățământul la școală se face în sistemul public. Se finanțează în schimb asociații, biserici, care fac ateliere, ludoteci, unde se învață limba română. Contactul copiilor e fundamental, iar atașamentul copiilor față de cultura națională este pentru noi, prioritar. Cum se întâmplă asta? La școala de duminică învață și despre datini, obiceiuri, colinde, se uită și la filme. În acest context, s-a adeverit că biserica e factorul coagulant în comunități. Cum se întâmplă acest lucru? Toate bisericile din Diaspora au școli de duminică pe lângă ele, sau de sâmbătă, pentru că sunt și biserici neoprotestante. Părinții care vin la biserică sunt uneori și ei fericiți că scapă pentru scurt timp de copii și îi lasă în grija bisericii. Sunt comunități importante. Am fost în Germania. Biserica era plină, erau foarte mulți copii. Am văzut cozi pe două rânduri ca să se împărtășească la Schwabach, la Wurzburg. M-am uitat și la ceea ce făceau în plan educațional. E minunat. Se întâmplă același lucru în Italia, în Franța. Este ceea ce ne dorim. Un copil expus la limba, cultura și civilizația română este un copil câștigat. Ne luptăm pentru fiecare român," a mai spus Cosma. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News