Noile cifre ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că europenii sunt cei mai mari consumatori de alcool din lume, consumând în medie 9,2 litri de alcool pur (echivalentul a 460 de halbe) anual.

Aceasta se compară cu o medie internațională de 5,5 litri (275 de halbe) pe persoană.

Cei mai mari consumatori de alcool din Europa sunt în România, unde bărbații reușesc să bea echivalentul a 1.365 de halbe pe an, iar femeile consumă 500 de pahare de vin.

Românii consumă 4,6 unități de alcool pe zi (36,9 g de alcool pur), echivalentul a aproape două halbe și jumătate sau trei pahare de vin.

În contrast, Turcia a fost găsită ca având cel mai mic consum. Țara predominant musulmană a crescut taxele pe alcool și a limitat disponibilitatea băuturilor, mulți locuitori abținându-se din motive religioase.

Italia, cunoscută pentru dragostea sa pentru mâncare și vin, a fost surprinzător de modestă. Oamenii de acolo consumă anual echivalentul a 635 de beri sau 233 de pahare de vin.

Iar Albania, una dintre primele țări din lume în ceea ce privește cultivarea de canabis, conform Biroului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate, consumă și mai puțin. Cetățenii săi consumă doar 420 de beri sau 127 de pahare de vin pe an.

Efectele devastatoare ale alcoolului

Aceste date vin după ce date separate au arătat că decesele legate de alcool sunt în creștere în Marea Britanie, în principal din cauza deteriorării ficatului și a altor organe.

Dr. Gauden Galea, consilier special pentru sănătate al directorului OMS pentru Europa, a declarat: „Când privim ultimul raport global privind alcoolul, una dintre regiunile OMS iese în evidență. Regiunea europeană continuă să dețină recordul nedorit de a avea cele mai ridicate niveluri de consum de alcool și de daune asociate din lume, precum și cel mai mic număr de abstinenți. Daunele cauzate de alcool pot fi devastatoare pentru sănătate și bunăstare și afectează mult mai mult decât persoana care bea, incluzând violența domestică, rănirile, accidentele, destrămarea familiilor și problemele de sănătate mintală. Țările trebuie să facă un efort puternic pentru a implementa politicile despre care știm că sunt eficiente în reducerea consumului de alcool.”

În ciuda acestor statistici alarmante, doar 12 din 53 de țări au făcut progrese semnificative în reducerea cantității de alcool consumată.

„Nivelurile ridicate de consum de alcool și daunele asociate în Europa sunt o indicație clară că nu facem suficient. Plătim un preț greu pentru inacțiunea noastră, cu alcoolul cauzând sute de mii de boli cardiovasculare și răniri, cancere și ciroze hepatice în regiunea noastră," a declarat Dr. Carina Ferreira-Borges, consilier pe probleme de alcool la OMS. 

Alcoolul este o cauză principală a deceselor în Europa și este responsabil pentru aproape 800.000 de decese anual — 9% din toate decesele din regiune. În fiecare zi, aproximativ 2.200 de europeni mor din cauze legate de alcool, în principal din cauza bolilor de inimă și a cancerului legate de consumul de alcool.

Alcoolul provoacă boli precum cancerul

Conform Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), alcoolul este unul dintre principalii agenți cancerigeni din lume, clasificat în „Grupa 1”.

OMS a recomandat controversat ca țările să mărească taxele pe alcool, să restricționeze marketingul și să reducă disponibilitatea acestuia pentru a reduce decesele.

Un proiect în Lituania, Letonia și Estonia a arătat că oamenii au consumat mai puțin alcool și au trăit mai mult după implementarea politicilor de control al alcoolului.

„Avem instrumentele și cunoștințele necesare pentru a reduce consumul de alcool și daunele asociate. Ceea ce avem nevoie acum este voința politică pentru a implementa aceste politici bazate pe dovezi. Trebuie să ne accelerăm eforturile și să ne angajăm la schimbările necesare pentru a proteja sănătatea și bunăstarea populațiilor noastre," a declarat doctorul Galea

Decesele din cauza alcoolului au crescut în Marea Britanie de zeci de ani, dar au crescut brusc în martie 2020, după intrarea în vigoare a primei carantine naționale, și au devenit progresiv mai grave.

Datele Oficiului Național de Statistică, care nu includ bolile „legate de alcool” precum cancerul, au arătat că majoritatea deceselor sunt legate de probleme de consum pe termen lung și dependență — boala hepatică alcoolică reprezentând 76% din cazuri.

În 2022, peste 500 de persoane au murit din cauza intoxicației accidentale sau intenționate cu alcool.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News