Daniel van Soest este un cetățean olandez, antropolog, vorbitor de limba română, pasionat de istoria României. El s-a stabilit în urmă cu patru ani comuna Cârlibaba, în județul Suceava.

Supranumit "olandezul de la Cârlibaba", van Soest este contributor la Republica.ro, iar recent a publicat un editorial pe platforma olandeză BNNVARA. În materialul intitulat "Europa de Est și prețul condescendenței noastre", olandezul transmite un mesaj puternic celor din Occident, pe care îi invită să privească mai atent ce se întâmplă în țările est-europene, ai căror cetățeni au sentimentul că nu sunt considerați egali, identificându-se de cele mai multe ori cu statutul de "muncitor migrant în Europa de Vest, rătăcind nesigur din țară în țară, fără a fi cu adevărat binevenit nicăieri".

"Cu patru ani în urmă, m-am mutat din Olanda în România. Motivul pentru această decizie poate fi rezumat succint: „circumstanțe familiale". Atunci când sunt întrebat cum mă simt în legătură cu această schimbare, răspunsul meu obișnuit este că o consider o experiență care mi-a deschis orizonturile, cu excepția zilelor în care încep să îmi apară îndoieli, când termenul „calvar" pare mai potrivit pentru a descrie noua mea viață în România. 

Am avut ocazia să descopăr cultura românească ca fiind profundă, pasională și plină de umor, poate puțin prea sensibilă la superioritatea aparentă, dar și respectuoasă, călduroasă și deschisă față de străini ca mine. Cu toate acestea, România este guvernată de o elită încăpățânată, pentru care interesul național este un ideal vag, iar interesul personal este mai concret și mai urgent - acest lucru poate provoca frustrări.

Având o pregătire profesională în domeniul antropologiei culturale, scriu articole pentru media românească despre subiecte sociale, precum corupția și inegalitatea. Prin intermediul scrisului, am devenit implicat în discuțiile publice și observ că tonul se schimbă - tot mai des aud reacții de ostilitate față de Uniunea Europeană, descrisă ca fiind colonială și ca un sistem de exploatare. Este incontestabil că progresul României după aderarea la UE s-a desfășurat în mod diferit față de promisiuni. Planul european de a muta producția în țările est-europene mai ieftine nu a luat în considerare elitele bine înrădăcinate, cu birocrația și indiferența lor. Rezultatul a fost retragerea investitorilor străini, care preferă să producă într-o țară bine reglementată, iar de atunci, doar muncitorii sunt aduși din România. Producția românească a fost eliminată de concurența europeană care, în ceea ce privește scalabilitatea și mijloacele de producție, avea un avans considerabil. Supermarketurile românești sunt pline de fructe și legume din Vest, cartofi și ceapă din Flevopolder, Olanda. Ca și cum nu s-ar putea cultiva în România! Culese și săpate în Olanda de... imigranți români. Se estimează că 7 milioane de români au părăsit țara în căutarea norocului în Europa Occidentală, dar găsindu-l rareori - departe de familie, copii și prieteni - lucrând în locuri de muncă cu calificări reduse - trăind într-un exil economic", scrie Daniel van Soest în articolul său, tradus de Republica.ro.

Ce observă "olandezul de la Cârlibaba" atunci când merge cu Dacia cu numere românești în Olanda

"Uneori, mă aflu în Olanda și am privilegiul de a călători cu mașina mea Dacia cu numere de înmatriculare românești, ceea ce, într-un fel, reprezintă un mic experiment antropologic pentru a mă pune în pielea muncitorului migrant român. Cu surprindere, observ că oamenii se poartă cu mine foarte diferit: puțini mă salută cu mâna când îi las să treacă în trafic, iar privirile sunt adesea severe când parchez. Noi, olandezii, suntem mândri de toleranța și empatia noastră, dar am ajuns să consider că acestea se aplică doar în cadrul intern, poate funcționează încă pentru publicitate. Din perspectiva românească, prejudecățile și automulțumirea par a fi mai caracteristice pentru olandezi.

Aceasta caracterizează și atmosfera în care Europa de Est se trezește din visul european - cu sentimentul că nu sunt considerați egali, cu senzația că li s-a atribuit statutul de popor cucerit - poziția lor de „tovarăș" în imperiul sovietic era preferabilă celei de muncitor migrant în Europa de Vest, rătăcind nesigur din țară în țară, fără a fi cu adevărat binevenit nicăieri. În acest context, melancolia apare pretutindeni în Europa de Est. Ceaușescu este acum numit cu afecțiune „Ceașcă", el nu ar fi permis niciodată ca asta să se întâmple României! Așa că vedem fenomenul ciudat că premierul ungar, anterior impopular, este văzut brusc ca un exemplu de mulți români; el îndrăznește să spună adevărul Europei. Europa de Est - cu Polonia și Ungaria în frunte - începe să reziste dominației Occidentului. Nu întotdeauna la nivel guvernamental - miniștrii și oficialii beneficiază personal de integrarea europeană, așa că lucrurile pot părea că merg bine la Bruxelles, dar în rândul populației există un scepticism larg răspândit", mai scrie olandezul.

Materialul integral în limba română poate fi citit AICI, iar în limba olandeză poate fi citit AICI. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News