Cabinetul Dăncilă nu a venit cu motive clare pentru urgenţă deciziei, iar specialiştii în politici publice şi Opoziţia spun că scopul unui astfel de Cod - de a eficientiza şi responsabiliza funcţionarii şi aleşii locali - nu este atins. În schimb, actul aduce pensii speciale pentru aleşii locali şi face posibil ca şi cei care au fost condamnaţi penal, dar reabilitaţi ulterior, să devină membri ai Guvernului.

Fără să mai aştepte dezbaterile din Parlament, Guvernul a decis în doar câteva ore să adopte noul cod administrativ, printr-o ordonanţă de urgenţă. Una dintre prevederi vizează introducerea de pensii speciale pentru aleşii locali.

În România sunt peste 3.000 de primari

Cum în România sunt peste 3.000 de primari, bugetul statului va suporta o cheltuială suplimentară uriaşă. Pensia specială pentru un primar cu trei mandate ar putea fi de 6.000 de lei, bani care se adună cu alte venituri.

În vreme ce Guvernul justifica urgenţă adoptării codului cu nevoia de a debloca proiecte cu bani europeni, specialiştii în politic publice şi Opoziţia spun că nu era nicio grabă. Ei acuză că noul cod va duce la puteri discreţionare pentru aleşii locali, nicidecum la eficientizarea muncii funcţionarilor.

Sorin Ioniţă, EXPERT FORUM: „Va fi exact ca înainte, dar cu mai multă presiune de la alesul local - primar sau preşedinte de consiliu judeţean şi cu mai puţină responsabilitate la aceşti oameni'. Ei pot delega semnătura oricărui funcţionar şi aţi văzut cum un baron local dă ordine dar nu semnează nimic, chestia asta va fi acum legala″, potrivit Știrile PRO TV.

Codul administrativ se referă şi la guvern şi preşedinte

Daniel Suciu: „Pot înţelege poziţia sindicatelor din administraţie, pot înţelege, până la un anumit punct, ipoteza conform căreia orice nobil, ca să nu spun baron local, pune un funcţionar public să facă o ilegalitate şi doar funcţionarul public răspunde. Acest lucru este fals. Niciodată, niciun ales local nu trebuie să oblige un funcţionar public să încalce legea."

Codul administrativ se referă şi la guvern şi preşedinte. Actul prevede şi posibilitatea ca şi cei condamnaţi penal, dar reabilitaţi, să devină membri în Guvern. Iar un alt articol stabileşte că şeful statului are la dispoziţie 10 zile pentru a numi un ministru în funcţie.

Klaus Iohannis spune că adoptarea codului administrativ prin ordonanţa de urgenţă este „un grav atentat la adresa întregului sistem administrativ, care arata un plan mult mai amplu al PSD de a conserva puterea şi de a-şi servii baronii”⁣.

Codul Administrativ a ridicat mari controverse

Actul adoptat de guvern a ridicat mari controverse şi anul trecut, când a fost promovat de PSD în Parlament. „Legea codului administrativ adoptată vara trecută de Parlament a fost declarată mai apoi neconstituţionala, pe motive care ţin de procedura. Comisia Europeană avertiza atunci că legea anulează eforturile de profesionalizare a funcţionarilor publici. Şi totuşi, Guvernul a preluat în codul administrativ adoptat multe dintre prevederile criticate.”

Opoziţia critică şi modul în care vor fi luate deciziile legate de bunurile locale - prin majoritate de voturi, mai simplu decât acum.

„Fiecare primar care are vremelnic o majoritate va putea să dispună de patrimoniul comunității fără nici un fel de de limitare absolut necesară”⁣, spune Dan Barna, de la USR.

De altfel, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie i-a cerut premierului, fără succes, să nu adopte codul prin ordonanţa de urgenţă, considerând că scopul actului este „feudalizarea administraţiei publice”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News