Dacă 100 de bombe de mărimea Hiroshima, fiecare la fel de puternică ca 15.000 de tone de TNT, ar fi schimbate într-un război între două puteri nucleare în curs de dezvoltare din lume, cum ar fi India și Pakistan, modelele arată că incendiile rezultate ar trimite cinci milioane de tone de carbon negru în troposfera superioară - stratul de cea mai joasă altitudine din atmosferă.
Acolo, funinginea ar absorbi căldura solară și s-ar înălța ca un balon cu aer cald, ajungând la înălțimi de la care nu s-ar mai putea întoarce cu ușurință la sol.
La umbra acestui scut de carbon, Pământul s-ar răci. „Efectele ar duce la schimbări climatice fără precedent", a declarat Luke Oman, cercetător fizic de la NASA, în cadrul unei reuniuni a Asociației Americane pentru Progresul Științei, săptămâna trecută. Modelele lui Oman și ale colegilor săi arată că, timp de doi-trei ani după un război nuclear regional, temperaturile medii globale ar scădea cu cel puțin 2,25 grade F (1,25 grade C) și cu până la 5,4 - 7,2 grade F (3 - 4 grade C) la tropice, în Europa, Asia și Alaska.
Dar inversarea tendinței de încălzire globală nu ar fi un lucru bun. „Rezultatele noastre sugerează că agricultura ar putea fi grav afectată, în special în zonele sensibile la înghețurile de la sfârșitul primăverii și începutul toamnei", a declarat Oman, care a comparat probabilele pierderi de recolte și foamete postbelice cu cele care au urmat erupției vulcanice din 1815 a muntelui Tambora din Indonezia.
În plus, modelele au arătat că precipitațiile globale s-ar reduce cu 10% la nivel mondial timp de unul până la patru ani, iar stratul de ozon s-ar subția, ceea ce ar duce la un aflux de radiații ultraviolete periculoase. Aceste rezultate confirmă previziunile făcute anterior de cercetătorii de la Universitatea din Colorado, Boulder.
O sută de bombe de mărimea Hiroshima reprezintă doar 0,03% din arsenalul mondial de arme nucleare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News