"Pactul semnat de patru partide cu președintele este în realitate unul anti-PSD. Sună bine, dar el este destul de inutil, pentru că cele patru partide erau oricum anti-PSD. Valoarea lui este una electorală, o capcană soft în care candidatul Iohannis a atras cele patru partide și pe care acestea nu aveau cum să o evite.
Putea fi altceva acest pact? Eu cred că da, dar pentru asta Președintele Iohannis ar fi trebuit să negocieze și cu cele patru partide (fiecare dintre ele a avut cereri specifice și rezonabile, de la "Fără Penali" și până la "Referendumul cu 300") dar și cu PSD, plecarea acestui partid de la guvernare. 
O negociere de succes începe cu identificarea plafoanelor pe care le poate accepta cel cu care negociezi, urmată de o cedare treptată și reciprocă până la plafoanele respective.

Singura soluție pe care toate părțile o puteau accepta, era un guvern interimar, independent (fără susținere parlamentară) cu mandat limitat și explicit (inclusiv pentru o restructurare bugetară pe care nimeni nu vrea să și-o asume), de îndeplinit pe o perioadă scurtă (opt luni) la capătul căreia ar fi urmat să demisioneze, undeva în februarie, continuând apoi să administreze ca interimar (fără posibilitatea de legiferare prin ordonanțe). 
Printr-un acord al tuturor forțelor politice, președintele putea astfel obține ceva ce toți cred că e imposibil - dizolvarea parlamentului în luna aprilie 2020, urmărind în primul rând scurtarea crizei politice cu 6-7 luni, și organizarea alegerilor generale concomitent cu localele din 2020.
Dacă Președintele Iohannis ar fi avut o astfel de viziune ca mediator, candidatul Iohannis n-ar mai fi putut avea contracandidat la alegerile din 2019. Soluții există întotdeauna, în așteptarea unor oameni care să le găsească," este mesajul lui Moise Guran.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News