Ceea ce a început ca o tactică pentru a fura informații de la cardurile de debit de la benzinării și bancomate s-a metamorfozat acum într-o rețea bine pusă la punct care operează la casele de marcat selfpay din supermarketuri. Skimmerii, așa cum sunt numiți acești infractori, sunt capabili să plaseze dispozitive special concepute pentru a fura informații despre carduri în doar câteva secunde, înlocuindu-le pe cele originale.
Înregistrările camerelor de supraveghere au capturat momentul în care suspecții plasează skimmer-ul peste cititorul de carduri de credit de la casa de marcat, acesta fiind aproape identic cu unul autentic, fapt ce complică și mai mult detectarea acestor dispozitive.
Autoritățile recomandă clienților magazinelor să fie vigilenți și să verifice dispozitivele înainte de a introduce cardul, trăgându-le ușor pentru a observa eventuale mișcări sau disfuncționalități care ar putea indica prezența unui skimmer, conform presei străine.
Această rețea infracțională, în principal compusă din indivizi cu legături în crima organizată din România, a făcut obiectul unor ample operațiuni de arestare. Cu toate acestea, furturile continuă să crească, iar estimările arată că acești skimmeri pot fura până la 9 milioane de dolari pe lună, majoritatea provenind din bani publici.
Nu doar posesorii de carduri de debit sunt vizați, ci și cei care folosesc carduri EBT (Electronic Benefits Transfer), un sistem de carduri sociale utilizat în Statele Unite pentru asistență socială. Hoții pot golii conturile beneficiarilor în momentul în care statul face plățile lunare, provocând pierderi semnificative în programele de asistență socială, care ar trebui să ajute persoanele vulnerabile.
Printre suspecți se numără și Florin Duduianu, un individ deja pe lista celor mai căutați infractori din România. Duduianu a fost arestat în timp ce retrăgea bani folosind diferite carduri de la același bancomat din Placentia, California.
Pentru a finanța un stil de viață luxos, infractorii trimit banii furați în România, cumpără produse care sunt ulterior revândute în alte țări și își etalează bunurile pe rețelele de socializare, cum ar fi TikTok.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News