Joi seară au avut loc ciocniri violente în întreaga țară, în marja protestelor, de altfel pașnice, care de săptămâni întregi au adunat mulțimi uriașe împotriva creșterii vârstei de pensionare cu doi ani, până la 64 de ani.
O secție de poliție a fost luată ca țintă în orașul Lorient din vestul țării, intrarea principală a primăriei din Bordeaux a fost incendiată și sute de incendii au fost înregistrate în toată țara. Aproximativ 441 de polițiști au fost răniți și 475 de persoane au fost arestate. De asemenea, zeci de protestatari au fost răniți.
În acest context, vizita de stat a regelui Carol al Marii Britanii în Franța, care trebuia să înceapă duminică, a fost amânată.
La începutul zilei, liderul sindicatului CFDT, Laurent Berger, l-a îndemnat pe Macron să "facă un gest" pentru a calma spiritele. Soluția, a sugerat influentul Berger, ar fi o pauză de șase luni pentru reformă și căutarea unor compromisuri.
Dar, întrebat despre acest lucru după un summit UE la Bruxelles, Macron a repetat doar comentariile pe care le-a făcut la începutul acestei săptămâni cu privire la faptul că este deschis să discute cu sindicatele despre viitoarele schimbări de politică.
"Vom continua să mergem înainte. Franța nu poate fi în impas", a spus el. "Nu vom ceda nimic în fața violenței, condamn violența cu cea mai mare fermitate".
El a adăugat că legea pensiilor, pe care guvernul a impus-o prin parlament fără vot, își va urma pur și simplu cursul - care este acum o revizuire a legalității sale de către Consiliul Constituțional al Franței, conform Reuters.
La Paris și în multe orașe din țară, echipele de curățenie au cernut printre geamuri sparte, coșuri de gunoi carbonizate și stații de autobuz distruse după ciocnirile violente din timpul nopții dintre anarhiștii îmbrăcați în negru și poliție. Pe o etichetă de pe un bancomat scria: "Parisul arde".
Sondajele de opinie arată că o largă majoritate a alegătorilor se opune proiectului de lege privind pensiile. Aceștia au fost înfuriați și mai mult de decizia guvernului de a sări peste votul din parlament și de faptul că Macron a comparat unele dintre proteste cu asaltul din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliul american.
Ultimul val de proteste și ciocniri a devenit cea mai serioasă provocare la adresa autorității lui Macron de la revolta "vestelor galbene" a oamenilor nemulțumiți din clasa muncitoare de acum patru ani.
Pe fereastra spartă a unui Starbucks din Paris, cineva a scris cu litere mari și roșii "Democrație". Alte etichete văzute pe chioșcuri de ziare incendiate și pe vitrinele magazinelor deteriorate scria "Anti-Macron" și "Macron, demisia".
Pentru Paul, un pensionar parizian, asta a fost prea mult.
"Violența nu a fost niciodată o modalitate de a fi auzit", a spus el.
Dar Bastien Mrozovski, în vârstă de 30 de ani, a fost mai înțelegător, într-un moment în care sondajele arată că mulți sunt supărați pe stilul de conducere al lui Macron.
"Au existat încercări de a încerca cu diplomația blândă, cu sindicatele, cu proteste care au fost destul de pașnice în ultimele săptămâni. Acum, se trece cu forța un prag, ceea ce duce la violență de cealaltă parte", a spus Mrozovski.
Sindicatele au făcut apel la acțiuni regionale în weekend și la noi greve și proteste la nivel național marți.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News