„Știm din sondajele realizate că aproximativ jumătate dintre tinerii între 16 și 34 de ani au planuri de plecare în străinătate, planuri structurate. (...) Procentul celor care au intenții, de pe băncile facultății, de a pleca în străinătate este foarte apropiat de 47% – 48% pe totalul tineret. Mai mult, intențiile acestea sunt mai bine structurate în cazul celor care sunt în faza de licență, la cei de la master sau la doctorat, dat fiind faptul că cei care au avut intenții să plece, au plecat – procentul este mai mic”, a explicat Dumitru Sandu, sociolog, director Centrul de Studii pentru Migrație.
Fenomenul de migrație a tinerilor români nu este însă ireversibil. Țări europene care au trecut prin același proces au reușit să se redreseze cu ajutorul investițiilor europene pentru dezvoltare sustenabilă.
„Atitudinea publică actuală din România este: Migrația este o fatalitate. Nu este o fatalitate, se pot face lucruri. Pur și simplu, punctez exemple de soluții care pot duce în direcția pe care am semnalat-o anterior. Unu - și astea nu le iau din opinii personale, le iau din experiența istorică europeană. Situația noastră a avut-o Portugalia, a avut-o Spania. Ce au făcut cu ani înainte? Au știut să folosească fondurile europene. Acolo se ocupă fortă de muncă, acolo sunt o groază de oportunități”, mai explică specialistul.
Tinerii spun că vor să plece din România pentru salariile mai mari practicate de companiile din străinătate.
Nu toți vor însă să plece din țară.
„Am avut oarecum ideea, dar nu prea sunt de acord pentru că deja am trăit vreo 4 ani în afara țării, în Italia, și nu mă simt acasă în străinătate și nu, nu sunt de acord”, a declarat o studentă.
Un nou studiu Eurostat arată că România este pe primul loc la nivel european ca număr de tineri care locuiesc în afara țării. Aproximativ 600.000 de copii cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani au plecat din România, relatează Mediafax.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News