În 2017, Anna, o tânără mamă din Torino, a primit un telefon care avea să-i schimbe viața pentru totdeauna. La 29 de ani, mama a trei copii, Anna executa deja o pedeapsă cu arest la domiciliu după ce fusese implicată, cu ani înainte, într-un jaf împreună cu fostul ei partener.

Însă o altercație violentă cu o prietenă i-a adus o nouă condamnare, de data aceasta în spatele gratiilor la închisoarea Lorusso și Cutugno din Torino, conform Fanpage.

Când a primit vestea că urma să fie încarcerată, Anna s-a mobilizat rapid pentru a-și organiza viața și familia. Cei doi copii mai mari, Giulia și Luca, au fost trimiși la bunici, dar pe cel mai mic, pe Leonardo, nu s-a putut îndura să-l lase în urmă. Așa că, într-o dimineață, cu un rucsac mic, 50 de euro în buzunar și cu Leonardo de mână, Anna a pășit într-o nouă realitate: aceea de mamă deținută la Istituto a custodia attenuata per detenute madri (ICAM) din Torino, o instituție specială destinată mamelor încarcerate împreună cu copiii lor.

Primii pași în închisoare: incertitudine și teamă

„Eram speriată. Am simțit că am luat o decizie egoistă față de fiul meu, dar nu m-am putut despărți de el”, își amintește Anna. Prima lună a fost un adevărat coșmar. Împărțea celula cu o altă deținută care nu ezita să-și arate frustrarea prin abuzuri fizice și verbale, atât asupra Annei, cât și asupra lui Leonardo. În același timp, Anna lupta cu propria depresie, tratată printr-un regim strict de medicamente.

Însă, în ciuda tuturor greutăților, Anna a luat o decizie care avea să-i marcheze parcursul în închisoare: a renunțat la tratament pentru a-și putea păstra fiul alături.

„Psihologul m-a pus în fața unei alegeri: să continui tratamentul și să-l las pe Leonardo să plece acasă sau să opresc terapia și să-l țin cu mine. Am ales a doua variantă.”

O viață nouă între gratii

După această decizie, lucrurile au început să se schimbe treptat. Anna a cerut să fie mutată într-o celulă separată, iar aceasta a fost o schimbare esențială. În timp, a început să lucreze în bucătăria închisorii, unde gătea pentru toți deținuții. De asemenea, a preluat sarcini de spălătorie, în timp ce Leonardo mergea la grădiniță, însoțit de educatoare.

Aceste activități, alături de sprijinul echipei de asistenți, educatori și psihologi din ICAM, au ajutat-o pe Anna să se regăsească și să-și recapete încrederea.

„Acel loc mi-a schimbat viața și îi voi fi mereu recunoscătoare. Fără ei, nu știu cum s-ar fi terminat totul. Am fost norocoasă, a fost o renaștere”, mărturisește ea.

Impactul asupra lui Leonardo

Chiar dacă Leonardo era doar un copil de trei ani, experiența detenției nu a trecut fără urmări asupra sa. Anna își amintește cum micuțul ei îi punea mereu aceleași întrebări: „Mami, mergem la bar să cumpărăm chipsuri?” sau „Mergem în aer liber?”.

Dorințele simple ale unui copil normal erau reduse la speranța de a petrece câteva minute în curtea închisorii sau de a mânca ceva ce însemna, pentru el, un moment de normalitate.

„Astăzi, fiul meu este un copil senin, dar experiența prin care a trecut cred că l-a marcat pentru totdeauna. Chiar dacă era foarte mic, își amintește totul. Locuri, oameni, conversații. Când te gândești la asta, sentimentul de vinovăție te asaltează.”

Libertatea, o victorie în familie

După un an și zece zile petrecute în ICAM, Anna și Leonardo au fost eliberați. Întoarcerea la viața normală nu a fost însă ușoară. Reintegrarea socială, găsirea unei locuințe și reîntoarcerea la muncă au fost provocări mari.

„La început nu a fost ușor să mă obișnuiesc din nou cu viața de zi cu zi. Chiar și căutarea unei case a fost obositoare. Îmi amintesc ziua în care am sunat-o pe Giulia și i-am spus: Mâine dimineață, cu Luca, veniți aici, la această adresă. Mamă, de ce? Ne întâlnim acolo. Am reușit, mi-am spus, la naiba Anna, ai reușit.”

Astăzi, Anna locuiește în Torino, într-o casă modestă, dar plină de viață, alături de soțul ei și cei patru copii. Cu toate greutățile, a reușit să-și reconstruiască viața și să ofere copiilor ei un viitor mai bun.

„Sunt o mamă prezentă și cred că am fost una cu toată puterea mea chiar și atunci când eram în închisoare. Lucrez la asta în fiecare zi.”, mărturisește Anna.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News