DCSport.ro
13 dec 2024, 14:27
Poți descărca aplicația:
Bogdan Chirieac a deschis interviul întrebând-o pe Georgiana Teodorescu dacă modul de vot din Parlamentul European este asemănător cu cel din România.
Subiectul central al interviului a fost procesul de vot din Parlamentul European, un mecanism adesea privit ca un exemplu al complexității legislative. Georgiana Teodorescu a explicat că în cadrul grupului ECR, votul este liber și se aliniază cu voința și conștiința fiecărui europarlamentar. Totuși, ea a menționat că în alte grupuri politice, votul este mai rigid, iar membrii trebuie să respecte direcția impusă de conducerea grupului.
„Trebuie să știți că lucrurile diferă de la un grup politic la altul. În sensul că, de exemplu, în grupul ECR din care facem noi parte, votul este liber, Este în acord cu voința și conștiința fiecărui europarlamentar. Ni se dă o recomandare din partea grupului în ceea ce privește votul, dar nu este nimeni obligat să voteze conform acelei recomandări. În alte grupuri politice, în schimb, oamenii sunt mult mai supuși și trebuie să voteze cu direcția impusă de conducerea grupului politic. Pe lângă această chestiune, sunt tot felul de negocieri, de înțelegeri care se fac între grupurile politice.
Eu am marele defect fiind jurist să citesc tot ceea ce votez. Nu există text pe care eu să-l fi votat și să nu-l fi citit în prealabil. Așa suntem noi juriști, așa am învățat la școală. Motiv pentru care eu votez în conformitate cu ceea ce citesc. Dacă textul respectiv mi se pare bine scris și consider că este în avantajul cetățenilor europeni că aduce un plus valoare, îl votez indiferent cine l-a scris. Poate să fie scris de extrema stângă, poate să fie scris de suveraniști, extrema dreaptă, n-are nicio relevanță pentru mine ca jurist. Dacă este scris bine, eu îl votez.
Lucrul ăsta să știți că nu se întâmplă cu 99,99% din Parlamentul European. Oamenii votează în conformitate cu negocierea purtată între grupurile politice și să știți că există și acolo niște parteneriate de-astea ciudate cum există în România între socialiști și liberali, de exemplu., există și în cadrul Parlamentului European niște înțelegeri făcute între cei de stânga, cei de dreapta, progresiștii, stau cu toții la aceeași masă, iau anumite decizii și apoi când vine ziua votului, ei au majoritate. Și în acel moment chiar nu mai contează cât de bine era scris amendamentul celor de la left sau celor de la patriots, nu mai are absolut nicio relevanță pentru că oricum nu trece.”, spune europarlamentara.
Bogdan Chirieac a subliniat complexitatea acestui proces și a întrebat-o pe Teodorescu despre cum se face negocierea între grupuri politice pentru a obține o majoritate în Parlamentul European.
„Negocierea nu se face în conformitate neapărat cu interesul cetățeanului ci cu interesele grupului politic. Grupul politic uneori poate să urmărească și interese vizând anumite funcții în Parlament, anumite poziții, anumite roluri care s-ar putea să nu fie la fel de importante pentru cetățean cum ar fi, de exemplu, să treacă o anumită directivă care i-ar schimba viața în bine. Dar dacă nu s-a făcut să pice directiva, ce să-i faci? Pică!”, mai spune Georgiana Teodorescu.
„Deci asta înseamnă că și grupurile care vor să propună astfel de amendamente, astfel de legi în Parlamentul European, trebuie să negocieze întâi cu toată lumea. După ce ai negociat și ai obținut consens, te duci în Parlament și votezi. Așa este. E un sistem de vot evoluat, mi se pare, sofisticat. Se bazează tot timpul pe discuții, pe dialog. Adică, în Parlamentul României nu discutăm cu tine că ești negru, nu discutăm cu tine că ești roșu.”, completează Chirieac.
„La asta se ajunge, din păcate. Eu am văzut situația în România, când partide care erau în opoziție veneau cu anumite propuneri legislative care poate erau foarte bune, dar erau respinse doar pentru că proveneau din partea partidelor din opoziție. În timp ce, poate aceste partide, chiar în opoziție fiind, votau favorabil propuneri legislative ale socialiștilor, ale liberalilor, pentru că erau bune și le considerau bune. Nu votau contra doar pentru că se aflau în opoziție. Eu cred că trebuie să existe, dincolo de înțelegerea asta politică, trebuie să avem și o moralitate a actului politic. Trebuie să avem vie în minte ideea că noi suntem trimiși acolo, aleși de popor, de cetățeni europeni, ca să ne gândim la ei în primul rând.
Am ridicat această problemă. Am trimis o scrisoare deschisă tuturor colegilor coordonatori și advisorilor din comisie, spunându-le că, din punctul meu de vedere, „Uniți în diversitate”, acest slogan al Uniunii Europene, presupune și capacitatea de a sta la masă cu toții și de a discuta și de a învăța unii de la alții și de a ne asculta reciproc pe toți, în parte, și, la sfârșit, să decidem ce este mai bună în primul rând pentru cetățean și apoi pentru grupul politic sau partidul politic din care provenim.”, spune ea.
Un alt subiect discutat a fost programul anti-sărăcie, care reprezintă o prioritate pentru Uniunea Europeană în mandatul actual. Teodorescu a subliniat că acest program vizează sprijinirea celor mai vulnerabili cetățeni europeni, în special în contextul crizei economice și al creșterii inegalităților.
„Este una din strategiile importante pentru acest mandat al Uniunii Europene. Din păcate s-a constatat și sunt statistici oficiale în acest sens că sunt foarte, foarte mulți oameni în Uniunea Europeană care se luptă cu sărăcia sau cad sub pragul sărăciei.
Nu doar la noi. Nu este vorba doar de România. Într-adevăr, România este fruntașă la acest capitol. Avem undeva în jur de 30% din populația României care este sub sau pe muchia sărăciei. Adică oameni care nu au din ce trăi ca să și asigure viața. În acest moment totuși este o necesitate la nivelul Uniunii Europene să se implice activ, să se găsească soluții concrete. Și aici sunt mai multe lucruri. Putem să vorbim de necesitatea de case pentru populație și există deja programe gândite la nivelul Uniunii Europene, în principal pentru persoanele lipsite de locuință. Vorbim de oamenii străzii, vorbim de oamenii care au sărăcit și au pierdut tot ceea ce aveau și care nu au o locuință, nu au unde să locuiască. Și atunci trebuie găsite soluții pentru crearea de locuințe sociale pentru acești oameni. Pentru că oferindu-le locuințe, în primul rând, este primul pas prin care pot să îi readuce în câmpul muncii.
Un om care are unde să pună capul pe pernă noaptea, să doarmă și să trăiască în niște condiții cât de cât decente, să aibă acces la duș, la mâncare, poate să se ducă și la muncă a doua zi. Și dacă muncește, deja poate să își îmbunătățească condițiile de trai pentru el, pentru familia lui, deja putem să vorbim și despre alte lucruri, cum ar fi demografie, creșterea natalității, înmulțirea oamenilor la nivel european. Iar noi, la nivel european, considerăm că, în primul rând, trebuie să găsim o modalitate pentru a stimula natalitatea, pentru a ajuta cetățenii europeni să-și întemeieze familii, să se înmulțească, să facă copii. Și abia apoi să suplinim locurile lipsă, de ce nu și cu persoane din afara spațului UE, care își doresc să vină aici, să muncească cinstit și să își facă familii în Uniunea Europeană.”
În ultima parte a interviului, Chirieac și Teodorescu au discutat despre migrarea ilegală și impactul acesteia asupra Europei. Teodorescu a atras atenția asupra faptului că, deși migrarea legală poate aduce beneficii, migrarea ilegală reprezintă o provocare serioasă pentru multe țări europene.
Georgiana Teodorescu: „Migrația ilegală este o problemă, în primul rând. Migrația legală este o problemă doar în măsura în care devine prea multă, devine covârșitoare, în momentul în care ajunge să înlocuiască populația autohtonă. Atunci devine o problemă. Și lucrul ăsta știm că s-a întâmplat încă din vremea doamnei Merkel, că ea este prima care a deschis larg porțile Uniunii Europene pentru acest fenomen.
Lupta cu criminalitatea este cruntă. Sunt țări care se chinuie grav. Vorbesc, de exemplu, despre situația Italiei, vorbesc despre situația Croației, vorbesc despre situația Spaniei, în care vin migranți ilegali, pe vase, pe mare și care sunt imposibil de absorbit în populația autohtonă, pentru că oamenii ăștia de cele mai multe ori vin din cu totul alte părți ale lumii, au alte culturi, alte religii, alt mod de viață decât avem noi, europenii. Și nu o spun de o manieră discriminatorie.”
„Acum că totul a trecut, noua Comisie Europeană a fost votată, așteptăm să vedem și niște chestiuni concrete. Adică așteptăm să vedem bugetele pe care le au pentru fiecare portofoliu în parte și să vedem câți bani direcționează spre aceste lucruri. Pentru că, repet, eu cred că cetățeanul european trebuie să fie centrul atenției și interesului la nivelul instituțiilor europene.
Oricare problemă a cetățeanului european, indiferent că vorbim de lipsa de case, indiferent că vorbim de educație, indiferent că vorbim de criminalitate, de asigurarea siguranței cetățeanului european, toate astea trebuie să fie priorități. Și de-abia după ce le rezolvăm pe toate astea și într-adevăr acordăm cetățeanului european interesul cuvenit pentru că din buzunarul lui se plătesc toate aceste instituții și toate aceste salarii, atunci, sigur că da, putem să mai și filozofăm și să ne mai orientăm și spre alte lucruri.”
„Dar programul anti-sărăcie într-un fel este în România și în Bulgaria, în altfel e în Franța și în Italia sau în Austria”, adaugă Bogdan Chirieac.
„Strategia este una comună la nivel de comisie europeană. Se stabilesc direcțiile, după care banii se trimit către țări și mai departe fiecare țară în parte accesează banii prin proiecte proprii, gândite la nivel local. De exemplu, avem chestia asta și pe educație, pe combaterea abandonului școlar. Banii au venit către România, către instituțiile de aici, către Ministerul Educației, către inspectoratele școlare, cum anume și ce proiecte s-au implementat efectiv pentru a se combate abandonul școlar? Asta diferă de la județ la județ și sigur de la țară la țară.”, încheie aceasta.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
