Revizuirea mult întârziată, despre care Borne a spus că este o confruntare cu realitatea, trebuie să fie acum aprobată de parlament. O vârstă de pensionare de 64 de ani este respinsă de patru din cinci cetățeni, potrivit unui sondaj Odoxa, într-un moment în care mulți se luptă deja cu o criză a costului vieții.
"Sunt conștientă că schimbarea sistemului nostru de pensii ridică întrebări și temeri în rândul francezilor", a declarat marți Borne, adăugând că guvernul său va lucra pentru a-i convinge pe francezi că reforma este necesară.
"Oferim astăzi un proiect de echilibrare a sistemului nostru de pensii, un proiect care este echitabil", a spus ea conform Reuters.
Revizuirea sistemului de pensii a fost un pilon central al agendei reformiste a lui Macron atunci când a intrat la Palatul Elysee în 2017. Dar el a renunțat la prima sa tentativă în 2020, deoarece guvernul s-a luptat pentru a limita epidemia COVID.
A doua încercare nu va fi mai ușoară. Șefii principalelor sindicate din Franța au declarat deja că se opun unei creșteri a vârstei de pensionare.
Pentru sindicate, chiar și pentru cele mai reformiste, faptul că guvernul a îndulcit un plan inițial de creștere a vârstei de pensionare la 65 de ani nu face nicio diferență. Ei avertizaseră că amândouă erau de nerefuzat.
Macron și Borne vor trebui, de asemenea, să obțină adoptarea reformei în parlament, unde nu dispun de o majoritate absolută.
Acest lucru pare mai puțin dificil decât în urmă cu câteva săptămâni, după ce guvernul a făcut unele concesii partidului conservator Les Republicains (LR). Chiar și așa, LR nu este unit pe această temă, așa că fiecare vot va conta.
Cu una dintre cele mai mici vârste de pensionare din lumea industrializată, Franța cheltuiește mai mult decât majoritatea celorlalte țări pentru pensii, reprezentând aproape 14% din producția economică, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Practic, potrivit propunerii guvernului, vârsta la care se poate ieși la pensie și se poate obține o pensie în Franța va fi crescută treptat cu trei luni pe an, începând din septembrie anul acesta, ajungând la 63 de ani și 3 luni în 2027 și la vârsta țintă de 64 de ani în 2030.
Pentru a primi o pensie completă, va fi necesar, începând din 2027, să fi lucrat 43 de ani - cu opt ani mai devreme decât era prevăzut în reformele anterioare.
"Trebuie să înfruntăm realitatea și să găsim soluții pentru a ne păstra modelul nostru social", a declarat Borne, subliniind că vecinii Franței au crescut și ei vârsta de pensionare în ultimii ani.
Mathilde Panot, de la partidul de stânga Franța neînduplecată (France Insoumise) a scris pe Twitter că planul este "arhaic, nedrept, brutal, crud".
"Francezii pot conta pe determinarea noastră de a bloca această reformă nedreaptă", a declarat Marine Le Pen, membră a extremei drepte.
Dar opoziția lor față de acest plan nu este o surpriză. Între timp, Olivier Marleix, care conduce grupul LR în camera inferioară a parlamentului, al cărui vot va fi esențial, a reacționat pozitiv la anunțurile lui Borne.
"Ne-au auzit" în ceea ce privește ritmul reformei și extinderea pensiei minime de 1.200 de euro pentru toți pensionarii, a spus el, cerând în același timp mai multe eforturi pentru a se asigura că oamenii pot găsi un loc de muncă atunci când se apropie de vârsta de pensionare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News