Liderii europeni urmează să discute o astfel de politică în domeniul industrial la summitul care va avea loc în perioada 9-10 februarie la Bruxelles, îngrijoraţi că programul Inflation Reduction Act, în valoare de 369 miliarde de dolari adoptat de Washington, şi care vizează subvenţionarea unor produse variind de la abaterii şi până la automobile electrice, panouri fotovoltaice şi turbine eoliene, ar putea determina unele companii să se mute din UE.

„Implementarea unei politici industriale europene ambiţioase şi robuste este de acea esenţială în prezent. Autorităţile franceze propun ca aceasta să ia forma unei strategii 'Made in Europe'”, se arată într-un document elaborat de autorităţile franceze şi consultat de Reuters.

Documentul elaborat de autorităţile franceze face un apel pentru măsuri urgente

În luna martie a anului trecut, la câteva săptămâni după debutul invaziei ruseşti în Ucraina, care a dus la explozia preţurilor la energie, liderii UE au convenit că Europa trebuie să îşi reducă dependenţa de furnizori externi de energie, materii prime vitale, semiconductori, medicamente şi alimente.

Documentul elaborat de autorităţile franceze face un apel pentru măsuri urgente, în special pentru a păstra companiile europene implicate în producţia de panouri fotovoltaice, baterii, hidrogen şi materii prime vitale, subliniind că strategia 'Made in Europe' ar trebui să se bazeze pe patru piloni.

„Made in Europe” ar trebui să se bazeze pe patru piloni

Primul ar fi acela ca UE să mizeze pe reducerea dependenţei de furnizorii externi şi stabilirea unor obiective de producţie pentru 2030 în sectoare cheie care ar fi reglementate de legi europene, aşa cum a făcut blocul comunitar pentru semiconductori cu Chips Act. De asemenea, UE va trebui să simplifice şi să accelereze acordarea de autorizaţii pentru instalarea de noi facilităţi de producţie şi reformarea pieţei de energie pentru a se asigura că companiile europene din sectorul industrial au acces la energie ieftină.

Cel de al doilea pilon ar consta din modificarea urgentă a regulilor UE privind asistenţa pe care guvernele o pot acorda companiilor astfel încât ajutoarele de stat în regim de urgenţă pentru firme, care au fost deja permise în perioada pandemiei de COVID-19, să poată continua pentru anumite sectoare ţintite, cu caracter temporar. Ajutoarele de stat ar putea lua forma subvenţiilor sau reducerilor de taxe, pentru a putea oferi mai multă claritate firmelor care iau acum decizii de investiţii.

Cel de al treilea pilon ar lua forma unei finanţări de la UE pentru sectoarele sensibile, ceea ce ar ajuta la egalizarea puterii fiscale diferite existente în rândul statelor membre când vine vorba de sprijinirea industriilor. În acest caz ar putea fi vorba de un fond care utilizează împrumuturi comune, şi în consecinţă cu costuri reduse, pe care le transferă mai departe către statele membre, sub forma unor credite ieftine. Parisul a propus de asemenea crearea unui "fond de urgenţă", care ar folosi în alte scopuri banii pe care UE i-a strâns deja pentru alte obiective, în ideea de a ajuta UE să investească în proiecte strategice pentru industria europeană.

În sfârşit, UE ar trebui să pun la punct, până la finele acestui an, un nou "fond suveran", care ar urma să preia atribuţiile fondului de urgenţă, pentru a ţinti sectoare sensibile.

Ultimul pilon al strategiei ar fi mobilizarea totală a politicii comerciale, incluzând şi recentele instrumente de apărare a schimburilor comerciale.

Potrivit autorităţilor franceze, dacă liderii UE ar anunţa aceste măsuri la summitul lor din 9-10 februarie, ar da asigurări companiilor că UE este hotărâtă să consolideze atractivitatea economică a blocului comunitar ceea ce ar împiedica mutarea firmelor în afara Europei, un real pericol în prezent.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News