DCSport.ro
27 noi 2024, 23:34
Poți descărca aplicația:
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (4 aprilie, ora 10:05) - Radiojurnal - Realizator: Steagul finlandez va fi arborat la sediul NATO din Bruxelles, între cele ale Estoniei şi Franţei, potrivit ordinii alfabetice.
Finlanda aduce în NATO o armată puternică într-una din piesele lipsă din apărarea flancului estic, vulnerabil în cazul unui atac rusesc. În timp ce alte ţări vest-europene şi-au redus efectivele militare după încheierea războiului rece, Finlanda a rămas la un model de recrutare conceput după ce a fost invadată de Uniunea Sovietică în 1939, care îi permite acum să mobilizeze 280.000 de soldaţi în timp de război şi să conteze pe o rezervă totală de 870.000 de oameni.
De asemenea, finlandezii dispun de una din cele mai mari artilerii din Europa, cu 1500 de piese, şi continuă să investească în apărarea aeriană prin noul avion de luptă american F-35. Finlanda susţine că îşi poate proteja graniţa şi nu cere NATO întăriri, dar sistemul ar putea fi revizuit odată ce Rusia a anunţat deja că îşi va consolida forţele la frontieră.
Secretarul general al NATO a declarat că, prin extinderea de azi, Finlanda devine o ţară mai sigură, iar Alianţa mai puternică. „Decizia de aderare la NATO va face Finlanda mai sigură şi Alianţa Nord-Atlantică mai puternică. Tratatul de înfiinţare a Alianţei Nord-Atlantice, tratatul fundamental al NATO, şi este greu să ne imaginăm o modalitate mai bună de a celebra aniversarea noastrădecât cu această ocazie, în care Finlanda devine membru cu drepturi depline al Alianţei.
„Securitatea nu este o problemă regională, este o problema globală. Ceea ce se întâmplă în Europa se poate întâmpla în Asia-Pacific, ceea ce se întâmplă în Asia-Pacific este important pentru Europa, iar războiul din Ucraina demonstrează exact cât de importante sunt aceste ramificaţii. E nevoie să rămânem împreună cu partenerii noştri din Asia-Pacific şi acestea vor fi discuţiile pe care le vom avea. Vorbim despre ceea ce vedem de mai mulţi ani. Este, de asemenea, şi în nord, în zona Finlandei. Asta are loc şi în zona arctică, de asemenea, şi nu vedem doar intervenţia militară a Rusiei, dar şi dorinţa preşedintelui Putin de a folosi forţa împotriva alianţelor.
Georgia în 2008, Crimeea în 2014, e o parte a unui model pe care îl foloseşte preşedintele Putin şi de aceea încercăm să întărim NATO şi pregătirea sa şi rapiditatea de intervenţie. Invazia Ucrainei de anul trecut este cea care, de altfel, a dus la decizia Finlandei şi Suediei de a deveni partenere NATO, ceea ce demonstrează că atunci când preşedintele Putin a declarat ca şi scop al invaziei sale să aibă mai puţin NATO în zona sa, la graniţele sale şi să nu aibă ţări ale NATO mai multe în propiere de sine, n-a reuşit să obţină decât inversul, a primit mai multe trupe, o graniţă mai extinsă cu Alianţa Nord-Atlantică, Finlanda astăzi şi, de asemenea, Suedia, după ce va parcurge toate etapele, prezenţa noastră va însemna mai multe exerciţii în zona nordică, pentru a întări modelul pe care Alianţa Nord-Atlantică l-a pus deja în practică“, a mai spus Stoltenberg, care s-a declarat încrezător că şi Suedia va adera în curând.
Cele două ţări scandinave au renunţat la decenii de neutralitate şi au cerut să intre împreună în NATO după ce Rusia a invadat Ucraina. Majoritatea statelor membre şi-au dat rapid acordul, cu excepţia Ungariei şi Turciei, care au întârziat extinderea, iar Suedia încă aşteaptă aprobarea Ankarei din cauza unor neînţelegeri legate de militanţii kurzi.
Aderarea celor două ţări nordice demonstrează că uşa NATO rămâne deschisă pentru Ucraina, care va deveni membră a Alianţei - a subliniat Stoltenberg. Totuşi, a adăugat el imediat, obiectivul principal este, deocamdată, supravieţuirea Ucrainei ca ţară suverană şi independentă, altfel, discuţiile despre aderare sunt fără sens, potrivit Rador.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
