Totodată, sistemul sanitar francez resimte o presiune tot mai mare. 40% din paturile de terapie intensiva din regiunea Parisului sunt ocupate de bolnavi cu COVID-19, aflaţi în stare gravă. Iar Institutul Pasteur avertizează că, până la sfarșitul lui octombrie, se poate ajunge la 100%.

La rândul lor, multe țări europene, printre care Bulgaria, Cehia, Polonia şi Belgia, înregistrează record după record în materie de infectări.

Cehia a înregistrat cel mai mare număr de noi infectări din Uniunea Europeană

Autoritățile sanitare din Cehia, o țară cu o populație de zece milioane de locuitori, au raportat 4.457 de cazuri de infectare cu coronavirus în 24 de ore. Vorbim despre700 de îmbolnăviri in plus față de recordul inregistrat vineri.

„Trebuie să spun limpede că situația nu e bună. Am ajuns la aproape 4.500 de cazuri într-o singură zi. E enorm și asta înseamnă că pandemia este în creștere abruptă”, spune Jan Hamacek, ministrul de Interne al Cehiei, potrivit Știrile PRO TV.

În ultimele două săptămâni, Cehia a înregistrat cel mai mare număr de noi infectări din Uniunea Europeană la suta de mii de locuitori - aproape 327, depășind Spania.

Purtarea măştii de protectie în aer liber a devenit de miercuri obligatorie în toată Italia

Purtarea măştii de protectie în aer liber a devenit de miercuri obligatorie în toată Italia. Cine nu respectă măsura riscă o amendă de până la 1.000 de euro. Sunt exceptaţi de la regulă copiii care au sub sase ani si persoanele cu dizabilităţi sau cu probleme medicale. În ultimele 24 de ore, în Peninsulă s-au înregistrat aproape 3.700 de noi infectări cu Sars-Cov-2 - un bilanţ care nu a mai fost atins din 16 aprilie. Cele mai afectate regiuni sunt Campania şi Lombardia.

„Există o nouă creștere a curbei de contagiune, aşa că am adoptat o rezoluție de a prelungi starea de urgență până pe 31 ianuarie, anul viitor, susține Giuseppe Conte, premierul Italiei.

Numărul cazurilor noi de îmbolnăvire este în creştere şi în Belgia, iar în unele spitale situaţia este critică. Pentru a stopa răspândirea virusului, autorităţile vin cu restricţii. În Bruxelles, cafenelele şi barurile sunt închise din această dimineaţă pentru cel puţin o lună. Restaurantele rămân momentan deschise.

„Am trăit deja vremuri grele aici în Bruxelles. Prima perioadă de carantină a fost foarte dificilă pentru industria HoReCa, aşa că acum, o a doua închidere a acestui domeniu este un semnal îngrijorător pentru populație și pentru economie, atât la nivel local, cât și la nivel național”, a declarat Sebastien Vandenheede, proprietarul Manneken Pis Cafe.

Belgia a înregistrat în ultimele şapte zile o medie zilnică de aproape 2.500 de noi infectări, o creştere cu 57% faţă de săptămâna precedentă.

„Restricţiile hotărâte la Londra nu dau rezultate”

O procesiune zilnică pentru deschiderea Camerei Comunelor, la Londra, a fost adaptată vremurilor. Speakerul Lindsay Hoyle a intrat în Parlament purtând masca sanitara, la fel ca alţi legiuitori.

Între timp, specialişti de renume de la mai multe universităţi din Regatul Unit pledează din nou pentru mult controversata imunitate de turmă. Şi, printr-o declaraţie comună, îndeamnă ca oamenii mai puţin vulnerabili, mai ales cei tineri şi sănătoşi, să revină la o viaţă normală. Totuşi, nu exista un consens pe această temă în lumea ştiinţifică. Mulţi experţi susţin că imunizarea colectivă este foarte puţin probabilă până la apariţia unui vaccin anti-COVID eficient.

Culmea este că asemenea dezbateri vin într-un moment de dezacord intre Guvern şi responsabilii locali din regiunile cele mai afectate de coronavirus. Ei susţin că restricţiile hotărâte la Londra nu dau rezultate în zonele lor. Şi cer mai multă autonomie pentru a decide şi pentru a aplica măsurile pe care le considera potrivite.

„Mulți dintre noi suntem frustrați pentru că, de exemplu, nu avem puterea, la nivel local, să stabilim propriul sistem de identificare a celor care intră în contact cu persoane infectate. Sau nu avem ce să le facem celor care nu respectă regulile”, spune Joe Anderson, primarul orașului Liverpool.

La rândul său, premierul spaniol Pedro Sanchez a prezentat un plan de o ambiţie uriaşă, pe şase ani, prin care urmează să fie folosite fonduri în valoare de 140 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, pentru scoaterea tzării din recesiune. Dar şi pentru restructurarea economiei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News