Totul a pornit la şedinţa de judecată din decembrie 2020, când, în dosarul finanţării campaniei electorale din 2009, Udrea a cerut ca şedinţa să fie declarată nepublică, pe motiv că doreşte să arate judecătorului o serie de documente "strict secrete".
Instanţa i-a acceptat cererea şi Udrea a depus un plic deschis despre care a susţinut că a intrat în posesia ei cu o zi înainte, iar documentele din el fac referire la activitatea a trei denunţători din dosar. Potrivit unui participant la proces, documentele în cauză ar fi avut legătură cu o cerere anterioară a Elenei Udrea de a formula o adresă către Serviciul Român de Informaţii (SRI) pentru a da relaţii despre cei trei denunţători ai ei, cerere respinsă la momentul respectiv de Curtea de Apel Bucureşti, informează Europa Liberă.
În acest context, la termenul următor a apărut plicul cu documente pe masa judecătorului. Instanţa nu a primit la dosar documentele având în vedere caracterul secret al acestora şi a restituit plicul inculpatei.
După şedinţa de judecată, DNA a făcut plângere la DIICOT împotriva Elenei Udrea pe motiv că ar fi divulgat secrete de stat. A fost deschis un dosar, cercetările fiind în curs, fără ca Udrea să fie încă pusă sub acuzare.
"Urmare a cererii dumneavoastră (…) formulate în temeiul legii 544/2001, vă comunicăm faptul că, în dosarul penal înregistrat la nivelul DIICOT - Structura Centrală, s-a început urmărirea penală in rem pentru săvârşirea infracţiunii de divulgarea informaţiilor secrete de stat", se arată în răspunsul DIICOT transmis către "Europa Liberă".
Avocatul fostului ministru al Dezvoltării, Veronel Rădulescu, admite că Udrea a fost chemată şi audiată la DIICOT în urma acestei plângeri, dar că dosarul nu are şanse să se încheie cu o trimitere în judecată deoarece nu poate fi probat caracterul secret al respectivelor documente.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News